Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
10:20 23 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Buget special pentru „şpagă“ Procurorii Anticorupţie au la dispoziţie un „munte“ de bani

ro

10 Aug, 2015 00:00 1424 Marime text
Banii sunt prevăzuţi la titlul „Cheltuieli materiale şi servicii“ în bugetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar modul de gestionare şi de utilizare este stabilit prin ordin al procurorului-şef al DNA.
 
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) - structură de parchet specializată în combaterea corupţiei mari şi medii - are un buget necesar organizării şi constatării infracţiunilor flagrante de corupţie aproape nelimitat, de ordinul zecilor de miliarde de lei vechi. Fondul pentru „şpagă“ se constituie anual, într-un depozit în valoare de cel puţin 2 milioane de lei (20 de miliarde de lei vechi) şi este destinat exclusiv pentru acţiuni privind organizarea şi constatarea infracţiunilor flagrante de corupţie. Banii sunt la dispoziţia şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar unul dintre dosarele în care s-a apelat la acest fond este cel denumit generic „Bani pentru şefi din Consiliul Judeţean Constanţa“. La începutul lunii iulie 2013, judecătorii Ştefan Pistol, Ana Maria Dascălu şi Simona Cristina Neniţă, din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, au constatat că suma de 15.000 de euro pretinsă şi primită de unul dintre inculpaţii cauzei a provenit din fondul special constituit la dispoziţia procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru organizarea acţiunilor de prindere în flagrant, aceasta fiind integral ridicată şi restituită către DNA.
 
Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 43 din 4 aprilie 2002, privind Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ordonator secundar de credite. Astfel, conform sursei mai sus precizate, „finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat, fondurile destinate Direcţiei Naţionale Anticorupţie fiind evidenţiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie“. Mai mult decât atât, anual se constituie un depozit în valoare de cel puţin 2 milioane de lei (20 de miliarde de lei vechi) pentru acţiuni privind organizarea şi constatarea infracţiunilor flagrante de corupţie, la dispoziţia procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Această sumă este prevăzută la titlul „Cheltuieli materiale şi servicii“ în bugetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar modul său de gestionare şi de utilizare se va stabili prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii.

Închisoare cu executare 

Aşa cum arătam şi mai sus, unul dintre cazurile în care DNA a apelat la acest fond special a fost denumit generic „Bani pentru şefi din Consiliul Judeţean Constanţa“, unde Eugeniu Mija, afacerist din Bucureşti, Realini Lupşa, cântăreţ al formaţiei Gaz pe Foc, şi Nicolae Vasilescu, înalt funcţionar public, şef al Departamentului Legislativ al Camerei Deputaţilor, preşedinte al Casei Româno-Chineze şi deputat USL (Colegiul 2 Craiova), au fost judecaţi şi condamnaţi la închisoare cu executare.

„Să intervină pe lângă persoane cu funcţii de decizie din CJC“ 

Conform rechizitoriului, „în cursul lunii noiembrie 2011, inculpaţii Eugeniu Mija, Realini Lupşa şi Nicolae Vasilescu au pretins de la reprezentantul legal al unor societăţi comerciale (denunţător) suma de 2.000.000 RON, reprezentând 40% din valoarea totală a unor lucrări de construcţii efectuate în anii 2008 şi 2009 de firmele denunţătorului în beneficiul a cinci primării din judeţul Constanţa“. Banii ar fi fost pretinşi pentru ca inculpaţii să intervină pe lângă persoane cu funcţii de decizie din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi pe care să le determine să dispună achitarea către firmele denunţătorului a datoriei primăriilor respective, în sumă totală de 5.000.000 de lei, după cum susţin şi anchetatorii.
 
Aproape de jumătatea anului 2013, în primă instanţă, judecătorii Ştefan Pistol, Ana Maria Dascălu şi Simona Cristina Neniţă, din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, au constatat că suma de 15.000 de euro pretinsă şi primită de unul dintre inculpaţii cauzei mai sus precizate a provenit din fondul special constituit la dispoziţia procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru organizarea acţiunilor de prindere în flagrant, aceasta fiind integral ridicată şi restituită către DNA.

DNA ar fi plătit operaţia 

Un alt caz în care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie ar fi apelat la bugetul necesar organizării şi constatării infracţiunilor flagrante este cel al medicilor Marius Militaru, şeful Clinicii de Cardiologie şi Chirurgie cardiovasculară din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, şi al anesteziştilor Dorin Arhire şi Nicoleta Arhire. La finele lui 2014, s-a vehiculat că DNA i-ar fi dat bani unui pacient (denunţător în cauză) pentru a fi operat chirurgical pe cord, iar la scurt timp, medicii au fost reţinuţi.

„Operaţie de care depindea supravieţuirea pacientului“

„La data de 17.11.2014, în calitate de medic primar şi şef al Clinicii de Cardiologie şi Chirurgie cardiovasculară din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, inculpatul Militaru Marius a pretins suma de 3.000 de lei de la un denunţător, condiţionând, de remiterea acestei sume, efectuarea unei operaţii chirurgicale pe cord, de care depindea supravieţuirea pacientului. La data de 24.11.2014, inculpata Arhire Nicoleta, medic anestezist în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, a pretins de la denunţător, în legătură cu intervenţia chirurgicală anterior menţionată, suma de 1.000 de lei pentru sine şi suma de 2.000 de lei pentru Militaru Marius. La data de 5.12.2014, inculpaţii Militaru Marius şi Arhire Dorin (soţul lui Arhire Nicoleta) au primit, de la acelaşi denunţător, suma de 2.000 de lei, respectiv 1.000 de lei, în legătură cu efectuarea operaţiei chirurgicale sus-menţionate asupra denunţătorului. La data de 15.12.2014, inculpatul Militaru Marius a mai primit încă 1.000 de lei de la denunţător, ca rest al sumei de bani iniţial pretinse pentru efectuarea intervenţiei chirurgicale, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante“, potrivit DNA.

Procesul medicului premiat pentru primul transplant cardiac din România, amânat 

Pe data de 8 iulie, judecătoarea Marinela Mitan, din Tribunalul Constanţa, i-a condamnat pe soţii Arhire la câte doi ani de închisoare cu suspendare condiţionată pentru luare de mită, instanţa dispunând confiscarea specială a sumei de 1.000 de lei primite de la martorul denunţător. Decizia magistratului nu este definitivă, ea fiind atacată la Curtea de Apel Constanţa. În paralel, procesul lui Marius Militaru, premiat pentru efectuarea primului transplant cardiac din România, cauză disjunsă din cea a medicilor Arhire, continuă la Tribunalul Constanţa, următorul termen fiind stabilit pentru data de 2 septembrie.
 
În luna ianuarie, martorul denunţător a decedat.
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii