Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
09:53 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Reforma poliției în perioada interbelică (I)

ro

26 Dec, 2014 19:50 2049 Marime text
Poliția română a cunoscut de-a lungul timpului multiple transformări, denumirea generică de poliție fiind introdusă în 1806, când apar organele de pază şi ordine din Capitală. Urmează o altă importantă reorganizare în timpul Revoluției de la 1848, când a luat ființă instituția şefului poliției Capitalei căruia i se subordonează Guardia municipală. Bazele poliției sunt puse odată cu Legea de organizare a poliției a lui Alexandru Ioan Cuza, legiferată la 4 noiembrie 1860, următoarele modificări majore fiind aduse de Legea lui Vasile Lascăr, la 1 aprilie 1903. Şi în perioada interbelică legea de organizare a poliției a suferit unele modificări, însă de departe cele mai importante transformări au fost aduse în 1929, odată cu adoptarea Legii pentru organizarea poliției generale  statului, ce a intrat în vigoare la 8 iulie 1929. Atunci au fost extinse competențele organelor de poliție, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate, fiind înființate trei servicii separate: Serviciul Poliției Administrative, Serviciul Poliției Judiciare şi Serviciul Poliței de Siguranță. De fiecare dată când se pregăteau noi modificări, acestea erau prezentate în presa vremii, ziariştii alocând spații generoase, atât în publicațiile locale, cât şi în cele locale, subiectul fiind considerat unul de larg interes.
 
     Şi presa interbelică de la malul mării a fost generoasă cu acest subiect, aducând în atenția opiniei publice numeroase informații legate de activitatea poliției, indiferent dacă era vorba despre proiecte legislative, legi adoptate, interviuri, ştiri sau comentarii.
 
    De exemplu, cotidianul constănțean „Dobrogea Jună”, publica în numărul 28, anul XVII, din data de 22 septembrie 1923, amănunte cu privire la proiectul pentru organizarea poliției ce urma să aibă loc. „D. I. Panaitescu, fostul dir. Gen. Al Siguranței Statului, actualmente senator însărcinat al d-lui Vătoianu ministru de interne, a alcătuit un proiect pentru organizarea poliției, după care brigăzile de siguranță, serviciile şi inspectoratele generale de siguranță vor fi desființate şi atribuțiunile lor trecute asupra Poliției generale a statului. Se vor desființa inspectoratele de poliție, directorii de prefecturi şi clasele:va rămâne o singură clasă pentru fiecare grad în schimb avansările se vor face pe loc, cu gradații şi întreaga poliție din România mare va fi unificată. Proiectul a rămas să fie studiat de dl. Vătoianu şi de dl. Frasanovici, senator al statului.” La fel de aşteptate au fost şi modificările aduse în 1926, ziariştii de la cotidianul „Dacia” realizând un comentariu cu privire la noile reglementări. Astfel, în articolul publicat la 30 aprilie, sub semnătura lui Albu Michael şi intitulat ”Nevoia reorganizării poliției” erau semnalate neajunsurile care impuneau o grabnică reorganizare a poliției. “O problemă serioasă care s’a ivit îndată după lărgirea razei oraşului Constanța- devenit municipiu prin încorporarea localităților din apropiere – a fost acea a pazei şi a organizației polițieneşti. Vechea organizație a poliției constănțene redusă la minimul posibil al numărului funcționarilor cu mari şi nesfârşite greutăți d’abia face față nevoilor din trecut. Or, prin încorporarea localităților Anadolchioi, Brătianu şi Viile Noi, deşi oraşul şi’a mărit teritoriul aproape cu încă jumătate, cadrele poliției noastre au rămas aceleaşi şi deci e firesc ca ele să nu poată compensa nevoile cu toată bunăvoința ce o au. Pentru menținerea ordinei şi paza avutului vieții locuitorilor, în cele trei localități încorporate Constanței funcționau posturi de jandarmi. Aceste posturi au fost însă retrase îndată ce localitățile în chestiune şi-au pierdut independența administrativă prin înglobarea lor ca suburbii ale municipiului nostru, deci astăzi nici un element al forței publice nu există acolo şi e o fericire că ai noştri concetățeni din: Anadolchioi; Brătianu şi Viile Noi au părăsit vechile obiceiuri, turbulenți cari-i clasau drept cei mai năbădăioşi oameni căci alminteri ar fi acolo o anarhie în toată regula.
Ne amintim doar cu toții că nu cu mult timp în urmă, locuitorii acestor suburbii îşi spintecau reciproc pântecele pentru cele mai neînsemnate divergențe de opinii, pentru care fapt erau numiți «cavalerii cuțitului» şi dacă – poate sistarea acestor sângeroase obiceiuri se datorăşte faptului că foştii cavaleri ai cuțitului se simt onorați şi distinşi prin aceea că sunt cetățeni ai municipiului unde cu 19 secole în urmă a decedat autorul celebrei «Ars Amandi» să ne gândim că există în limba această şi dictonul următor «năravul din fire n’are lecuire» căruia proaspeții constănțeni ar putea relua d’a capo vechile obiceiuri. … Or, tocmai aici stă buba. Ministrul de interne nesocotind extinderea luată de oraş prin noile anexări n’a prevăzut fondurile necesare, deci cadrele polițieneşti nu pot fi mărite.
 
     Este adevărat că în fruntea poliției noastre avem unul dintre puținii polițişti de carieră cu o valoare profesională incontestabilă. Dar energia şi priceperea d-lui prefect Gr. Ştefu trebuie să fie încadrate de elemente indispensabile pentru a asigura bunul mers al instituțiunii. Sperăm şi aşteptăm de la actualii cârmuitori soluționarea problemelor semnalate mai sus.” Câteva luni mai târziu pe 26 septembrie, în materialul intitulat „Poliția şi reformele”, acelaşi cotidian revenea pe marginea acestui subiect, realizând o trecere în revistă a neajunsurilor existente în rândul poliției, precum şi a reformelor ce urmează să fie adoptate. „Guvernanții se ocupă în momentul de față cu alcătuirea unui proiect de lege menit a aduce reforme esențiale poliției noastre administrative. Ce anume reforme se vor produce nu putem ştii în mod precis, dar un singur fapt est  cert: ele vor fi de natură pur profesională, încă odată deci se elimină din discuțiune cea mai deseamă lacună a poliției actuale, proasta salarizare, datorită căreia cei mici – sergenții, agenții şi, slujbaşii inferiori – au devenit cerşetori, iar cei cari îi urmează în grad, disperați vânători de existență. Faptul a contribuit la scăderea demnității poliției, iar cetățenii s-au deprins să vadă aproape în fiece polițist, nu un magistrat cum visa defunctul Vasile Lascăr, ci câte un chițibuşar, gata în orice clipă să întindă mâna şi să ceară «şperțul». Astăzi se vorbeşte despre o reformă nouă, fără să se pomenească, totuşi, de-o schimbare a stării materiale acelor care alcătuiesc marele aparat polițienesc, baza ordinei în stat. Salarizarea insuficientă are însă şi repercusiuni de natură gravă în ce priveşte însăşi îndeplinirea serviciilor de poliție. Nu mai departe, la Constanța, nu avem sergenți de stradă suficienți pentru că nu se găsesc amatori cari, la schimbul unor salarii extrem de reduse, să presteze servicii anevoioase, iar ofițerii de poliție, prea puțini duc o viață omenească, mare număr se sbate în ghiarele mizeriei, trăind de azi pe mâine şi aceasta cu toate că dl. Prefect Gr. Ştefu, luptă din răsputeri să îndulcească pe cât e posibil, traiul subalternilor d-sale, dintre cari mulți demisionează din cauza lipsurilor. Iată, deci un oraş lipsit de paza necesară şi probabil situația e aidoma în multe centre ale țării. Aşteptăm cu încredere noile reforme, dar legiuitorii să aibă în prim ordin salarizarea îndestulătoare a slujbaşilor polițieneşti de vor să înzestreze țara cu un corp de elită demn şi corect”. De departe, anul 1929 a fost cel mai bogat în informații legate de reforma polițienească, ziariştii, indiferent dacă slujeau intereselor partidului de guvernământ sau ale opoziției, susțineau la unison, importanța modificărilor ce trebuiau aduse.
 
    Primele articole legate de acest subiect au apărut la începutul lunii ianuarie.Astfel, pe 5 ianuarie 1929, ziarul „Dacia” a publicat articolul „Reorganizarea poliției şi siguranței generale” prin intermediul căruia opinia publică era informată despre pregătirile ce se fac cu privire la reorganizarea poliției şi siguranței generale şi Capitalei şi a corpului jandarmerie. „Ca un pedant al marei reforme administrative pe care guvernul o pregăteşte la redeschiderea Parlamentului, d. subsecretar de stat D.R. Ioanițescu pregăteşte proiectele pentru reorganizarea poliției şi siguranței generale şi Capitalei şi a corpului jandarmerie. Comisiunile de specialitate instituite pentru elaborarea noilor proiecte vor fi convocate imediat după Bobotează spre a lua cunoştință de materialul pregătit în acest scop de către serviciile ce urmează a fi organizate. Eri, d. secretat D.R. Ioanițescu a lucrat la Siguranță şi la comandammentul corpului de jandarmi punând la punct materialul existent şi care va servi la elaborarea noilor proecte. D-sa a luat cunoştință cu acest prilej şi de proiectele de reformă urmărite de predecesorii d-sale la subsecretariatul internelor, cari 29 vor fi deasemeni puse la dispozițiunea comisiunilor de specialitate. Astfel, țara va avea în curând întregul edificiu administrativ care va marca începutul erei celei noi de atâta vreme aşteptată”. De asemenea, nici comunicatele Ministerului de Interne nu erau neglijate de presa vremii, ziarele grăbindu-se să le aducă la cunoştința opiniei publice. Un astfel de comunicat a fost dat publicității, de către cotidianul ”Dacia”, duminică 20  ianuarie 1929. „Ministerul de interne a hotărât ca, în legătură cu modificarea legei pentru unificarea administrativă a jandarmeriei rurale şi poliției generale a Statului, să se studieze şi să se reglementeze paza de zi şi de noapte, precum şi paza holdelor în comunele rurale în mod uniform pe tot cuprinsul țărei. În acelaşi timp a dispus ca să se pună de îndată în vedere autorităților comunale să organizeze paza, sau în natură, sau prin paznici plătiți, astfel după cum a fost şi în trecut, fiecare din ținuturile alipite, iar excedentele anilor precedenți realizate din fondul special a serviciului de pază  să se întrebuințeze, cu paza formelor legale, numai pentru lucrări de înzestrare în comune, adică, local de primărie, dispensare, posturi, drumuri, etc. Această dispozițiune a fost luată întrucât instituirea guarzilor comunali nu aveau nici un alt temei de cât un regulament care stinsese fără drept aplicarea legei de organizare a comunelor rurale din 1908 aplicabilă numai în vechiul regat, pe întreg teritoriul țărei”.
 
     Şirul materialelor publicate cu privire la reorganizarea poliției de la malul mării, în prima lună a anului 1929 de către cotidianul constănțean „Dacia”, continuă cu textul „Înființarea unor  noi circumscripții polițieneşti”. Printre altele, articolul făceaimportante aprecieri la adresa lui Leon Panaitescu, cel care conducea la acea vreme activitatea poliției din Constanța.Redăm mai jos integral  conținutul textului, apărut marți 22 ianuarie 1929. „Când prin legea de organizare administrativă Constanța devenise municipiu, s’a pus şi chestiunea organizării polițieneşti a oraşului. Cadrele reduse ale poliției, erau mai mult decât insuficiente pentru a servi o populațiune mereu  crescândă s’a constatat anume, că deşi cuantumul de populație s’a triplat, efectivul poliției este mai  redus față de cel antebelic. În consecință, odată cu alipirea la patrimoniul Constanței a localităților Anadolchioi, Brătianu şi Viile Noi, s’a decis instituirea unor circumscripții de poliție în fiecare din  aceste noi porțiuni, devenite suburbii ale municipiului. Era un imperativ categoric, față de mulțimea delictelor ce se comiteau şi cari periclitau chiar viața şi avutul cetățenilor. Foştii conducători ai  prefecturei de poliție, deşi aveau tot interesul să dea oraşului o pază cât mai eficientă, s-au isbit de  greutăți de neînvins, Ministerul de Interne nu punea la dispoziția poliției constănțene sumele de bani  trebuincioase înființării noilor circumscripții şi nici personal suficient pentru ca să se poată face ceva. Regimurile trecute n’au făcut altceva decât să îmbâcsească prefectura de poliție c’o sumă de  sinecurişti cu grade superioare, pe cari din păcate îi avem şi astăzi în cadre, spre ruşinea corpului  polițienesc ce-i tolerează încă. Cu venirea d-lui Panaitescu ca prefect al poliției, lucrurile s-au  schimbat cu totul. D-sa a reorganizat circumscripțiile existente pe baza unei descentralizări care să le  permită a funcționa în bune condițiuni, iar serviciile depinzând direct de prefectură, au fost puse în  măsura de a corespunde în totul cerințelor. A dispărut astfel anarhia ce dăinuia la birourile circulației, moravurilor etc., unde se petreceau cele mai scandaloase afaceri. Este de reținut în  special faptul că două noi circumscripții polițieneşti, în suburbiile Brătianu şi Anadolchioi, sunt în curs de instalare, soluționându-se astfel problema pazei oraşului, în mod favorabil. Activitatea d-lui  Leon Panaitescu la prefectura poliției nu se rezumă totuşi numai într-o înțeleaptă organizare. D-sa înțelege să-şi facă în mod real serviciul de aceia în fiecare noapte conduce personal raziile ce se fac  în tot cuprinsul oraşului şi cari au avut drept efect stârpirea totală a furturilor ce până mai acum timp alarmaseră publicul. Înregistrăm cu multă satisfacție prodigioasa activitate a actualului prefect al  poliției şi constatăm că n’am fost profeți mincinoşi atunci când am afirmat că regimul național  țărănesc a făcut în persoana d-lui Leon Panaitescu, o achiziție dintre cele mai fericite.”

Sursa text: revistapolitiei.ro - revistapolitiei.ro/reforma-politiei-in-perioada-interbelica/ 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii