Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
21:33 18 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

După ce a pus frână proiectului Capidava, Ministerul Culturii îşi trimite specialiştii să „salveze“ Cetatea Histria şi Ansamblul Rupestru Murfatlar! (document)

ro

05 Aug, 2017 00:00 1645 Marime text
Consilierii judeţeni au aprobat recent un parteneriat între Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, Institutul Naţional al Patrimoniului şi Consiliul Judeţean Constanţa, cu scopul protejării siturilor arheologice din judeţ.
Parteneriatul pregăteşte atragerea finanţărilor europene pentru dezvoltarea durabilă a judeţului, în perioada de programare 2014-2020, pentru salvarea a două monumente unice la nivel european: Cetatea Histria, primul oraş atestat din ţară, obiectiv de interes patrimonial naţional, şi Ansamblul Rupestru Murfatlar, monument cu potenţial real UNESCO, dovadă a existenţei creştinismului timpuriu pe teritoriul României.
 
Oportunitatea salvării o reprezintă fondurile europene, mai precis: mecanismul de finanţare ITI Delta Dunării pentru Cetatea Histria, proiectul „Restaurarea şi punerea în valoare a Cetăţii Histria“ fiind nominalizat în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării şi Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) pentru Ansamblul Rupestru Murfatlar. Încă din vara anului 2016, Consiliul Judeţean Constanţa a demarat pregătirea acestor proiecte, pentru care încă se caută finanţare.
 
În cazul obiectivului de patrimoniu Cetatea Histria, specificaţiile tehnice au fost realizate împreună cu experţi de la Bucureşti şi de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi au fost supuse dezbaterii publice.
 
În toamna anului 2016 a fost derulată procedura de achiziţie publică, procedură ce s-a finalizat cu două concluzii amarnice: a) nu s-a înregistrat nicio ofertă; b) Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a sancţionat tema de proiectare, considerând-o prea comercială, şi a recomandat sprijin de specialitate atât din partea ministerului de resort, cât şi din partea Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“.
 
Mai departe, Consiliul Judeţean Constanţa s-a adresat celor două instituţii recomandate. În urma discuţiilor purtate pe durata mai multor luni, în intervalul octombrie 2016 - iunie 2017, concluziile înaintate de specialiştii bucureşteni au fost: singurele entităţi care au capacitatea de a rezolva (sic!), din punctul de vedere al temelor de proiectare, problemele grave şi extrem de specifice existente la cele două monumente ar fi Institutul Naţional al Patrimoniului (institut aflat în subordinea ministerului, cu expertiză de tradiţie în zona de proiectare a patrimoniului cultural), în colaborare cu Institutul de Arheologie „V. Pârvan“ (aflat sub egida Academiei Române, instituţie ce oferă responsabilii ştiinţifici ai sitului arheologic Cetatea Histria).
 
În acest sens, reprezentanţii celor două institute au propus constituirea unui protocol de colaborare între Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, Institutul Naţional al Patrimoniului şi Consiliul Judeţean Constanţa, cu scopul pregătirii şi implementării de proiecte-pilot, de cercetare aplicată, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural în situri arheologice aflate în administrarea CJC.

Ministerul Culturii face pe bunul samaritean 

În absenţa unui cadru metodologic şi normativ particularizat privind intervenţiile de protejare a patrimoniului arheologic-arhitectural, pe de o parte, şi numărul în creştere al proiectelor de intervenţie asupra unor monumente din această categorie, pe de alta parte, reprezentanţii Ministerului Culturii vrea să joace rolul salvatorului şi să ajute la elaborarea unor proiecte model şi să aibă rol de îndrumare. Mai ales în contextul în care unele intervenţii recente asupra unor situri arheologice au produs efecte nedorite, prin aplicarea de măsuri nepotrivite, vezi cazul lucrărilor de reabilitare a Cetăţii Capidava.
 
Scopul protocolului este colaborarea părţilor pentru pregătirea şi implementarea de proiecte-pilot, de cercetare aplicată, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural în situri arheologice aflate în administrarea Consiliul Judeţean Constanţa, care să conducă la elaborarea de materiale din categoria proceduri, norme, metodologii, instrucţiuni şi ghiduri referitoare la intervenţiile de protejare a patrimoniului arheologic-arhitectural şi să asigure protejarea şi punerea în valoare în manieră optimă a monumentelor istorice în cauză.

Obiectivul protocolului 

Părţile au stabilit de comun acord să colaboreze pentru realizarea următoarelor obiective comune: dezvoltarea de proiecte-pilot de cercetare aplicată, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice arheologice identificate prin acordul părţilor; elaborarea, în cadrul colaborării, de proceduri, norme, metodologii, instrucţiuni şi ghiduri de intervenţie pentru elementele aparţinând patrimoniului arheologic-arhitectural; realizarea/elaborarea unor documentaţii tehnico-economice, pentru protejarea, conservarea şi punerea în valoare a obiectivelor investiţionale situate în siturile arheologice aflate în administrarea Consiliul Judeţean; promovarea rezultatelor colaborării ca exemplu de bună practica în domeniul protejării patrimoniului arheologic-arhitectural; corelarea cu manifestările desfăşurate în cadrul Anului European al Patrimoniului; susţinerea reciprocaă pentru promovarea în spaţiul public a proiectelor comune; colaborarea pentru atragerea de fonduri interne/externe nerambursabile în vederea implementării studiilor/cercetărilor/acţiunilor şi evenimentelor comune identificate.

Rolul părţilor în cadrul protocolului 

Institutul de Arheologie „Vasile Parvan“ va desemna un responsabil, specialist cu experienţă în cercetarea şi protejarea patrimoniului arheologic-arhitectural, care coordonează, împreună cu un responsabil desemnat de Institutul Naţional al Patrimoniului, proiectele-pilot de cercetare aplicată, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice arheologice alese de părţi; de asemenea, va desemna specialişti din rândul personalului propriu, incluzând coordonatori ai şantierelor arheologice, pentru a face parte dintr-un grup de lucru constituit pentru îndeplinirea scopului şi obiectivelor protocolului; va asigura, cu personalul propriu şi, după caz, cu personal extern cooptat, realizarea cercetărilor arheologice necesare pentru punerea în aplicare a obiectivelor protocolului; va recomanda cooptarea altor specialişti, din afara Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“, care pot contribui la atingerea obiectivelor protocolului.
 
Institutul Naţional al Patrimoniului va desemna la rândul său un responsabil - specialist atestat în protejarea patrimoniului construit - care coordonează, împreună cu un responsabil desemnat de acest institut, proiectele-pilot de cercetare aplicată „Restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice arheologice alese de părţi; va desemna specialişti din rândul personalului propriu, cu experienţă relevantă pentru obiectul protocolului, pentru a face parte dintr-un grup de lucru constituit pentru îndeplinirea scopului; va coopta specialişti din alte instituţii sau organizaţii, în funcţie de caz, acolo unde necesităţile acţiunilor derulate nu sunt acoperite prin specializările şi experienţa participanţilor desemnaţi de părţi; va asigura retribuirea efortului intelectual depus de membrii grupului de lucru constituit în baza protocolului; va nominaliza investigaţiile, studiile şi cercetările care se dovedesc necesare şi nu pot îl realizate de părţi, conform legii (componente necesare pentru documentaţiile tehnico-economice, corespunzătoare tuturor fazelor de proiectare, respectiv DALI/SF şi PT+DDE, aferente obiectivelor investiţionale Cetatea Histria şi Ansamblul Rupestru Murfatlar); va promova către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, spre aprobare, rezultatele acţiunilor desfăşurate în cadrul protocolului - proceduri, norme, metodologii, instrucţiuni, proiecte; va asigura publicarea ghidurilor şi a materialelor informative rezultate în urma acţiunilor desfăşurate în cadrul protocolului.
 
Consiliul Judeţean asigură din bugetul propriu fondurile necesare pentru activităţile care sunt desfăşurate în cadrul protocolului şi care nu pot fi susţinute prin personalul propriu al părţilor semnatare. Serviciile de elaborare a documentaţiilor vor fi achiziţionate în conformitate cu prevederile Legii 98/2016 privind achiziţiile publice; finanţează/cofinanţează realizarea unor proiecte de conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice aflate în administrare, în condiţiile legii; asigură accesul neîngrădit pentru echipa de proiect la monumentele istorice alese de parteneri, la materialele referitoare la acestea, care se pot găsi în arhivele instituţiei sau ale instituţiilor subordonate, în condiţiile legii; asigură, prin personalul propriu sau prin terţi, consultanţă în domeniul finanţărilor din fonduri externe nerambursabile, pentru a identifica sursele posibile de finanţare a implementării proiectelor şi pentru a adapta documentaţiile realizate la cerinţele liniilor de finanţare identificate; asigură implementarea măsurilor convenite în cadrul parteneriatului.
 
Protocolul s-a încheiat pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea de a fi prelungit, pe baza acordului scris al părţilor. Oricare dintre părţi are dreptul de a denunţa prezentul protocol, prin transmiterea unei notificări.
 
Menţionăm că, după aprobarea acestui protocol de către plenul Consiliului Judeţean, acesta a fost trimis la Ministerul Culturii pentru informare şi adoptare. Reprezentanţi ai Consiliului Judeţean susţin că acest protocol a fost pus pe hârtie în interesul judeţului Constanţa, fără costuri. Rămâne de văzut dacă cei de la ministerul de resort se vor ţine de cuvânt şi nu vor încerca să-şi creeze avantaje financiare, exact ca în cazul sitului de la Capidava, de care reaminteam mai sus.
 
Protocolul integral poate fi consultat în secţiunea „Documente“.
 
Citeşte şi: 
 
Afectată grav de proiectul de restaurare Capidava, cetatea încremenită între două guverne, pe traseul Ministerul Culturii - Consiliul Judeţean Constanţa
 
„Capidava rediviva”, proiectul de reabilitare a cetăţii Dobrogei va continua, iar elementele de „butaforie” vor fi demolate!
 
Editorial
Doreii de la Cultură și „Capidava amissa“ 

 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii