FOTO+VIDEO Momentul descoperirii arheologice „Gânditorul și femeia șezând”, marcat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și al Primăriei Cernavodă, în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța, organizează, în perioada 13 - 15 mai 2026, Simpozionul Internațional „Zorii civilizației străvechi europene. Fragmente din lumea Gânditorului”.
 
Evenimentul marchează un moment de referință pentru patrimoniul cultural-istoric românesc și universal: împlinirea a 70 de ani de la descoperirea celor două capodopere ale artei Hamangia - „Gânditorul și femeia șezând” în necropola de la Cernavodă, punctul Columbia D.

UPDATE:
 

Delia Cornea - „Descoperirea realizată în anul 1956, la Cernavodă, a depășit cu mult granițele unui simplu eveniment arheologic”

Delia Cornea, managerul MINA Constanța a vorbit despre importanța acestei descoperiri pentru arheologia românească și europeană, evidențiind valoarea simbolică a acestor piese ca expresii ale spiritualității și creativității umane din preistorie.

„Am deosebita onoare de a deschide astăzi lucrările Simpozionului Internațional „Zorii civilizației străvechi europene - fragmente din lumea Gânditorului”, manifestare dedicată unuia dintre cele mai importante momente din istoria cercetării arheologice românești și europene, respectiv împlinirea a 70 de ani de la descoperirea capodoperelor culturii Hamangia - „Gânditorul” și „Femeia șezând” – în necropola de la Cernavodă, punctul Columbia-D.

Mulțumesc domnului Gabriel Felician Coroitoru, consilier pe probleme de cultură în cadrul Consiliului Județean Constanța. De asemenea, mulțumesc domnului conf. univ. dr. Daniel Citră, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, domnului dr. Radu Băjenaru, director al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, precum și domnului Ionel Caracudă, city managerul orașului Cernavodă.

Descoperirea realizată în anul 1956, la Cernavodă, a depășit cu mult granițele unui simplu eveniment arheologic. Cuplul „Gânditorul” și „Femeia șezând” reprezintă un simbol al spiritualității și al creativității umane de la începuturile civilizației, o mărturie excepțională a unei culturi care, în urmă cu milenii, contribuia la definirea identității culturale a vechii Europe.

Prin organizarea acestui simpozion, ne propunem să readucem în atenția comunității științifice, dar și a publicului larg, importanța culturii Hamangia și complexitatea lumii neolitice din spațiul vest-pontic. Comunicările științifice din cadrul sesiunilor tematice vor aborda perspective interdisciplinare dedicate bioarheologiei, relațiilor culturale, tehnologiilor, expresiilor artistice și universului simbolic al comunităților preistorice.

Sunt teme care demonstrează, încă o dată, că patrimoniul arheologic nu vorbește doar despre trecut, ci și despre originile culturale și spirituale ale Europei”.

Conf. univ. dr. Daniel Citirigă - Statueta Gânditorul - unul dintre cele mai puternice simboluri despre ce înseamnă Europa

Conf. univ. dr. Daniel Citirigă, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice, spune că este o bucurie enormă să se întâlnească la această manifestare cu profesorul său, Puiu Hașotti.


Despre statueta Gânditorul spune ca este unul dintre cele mai puternice simboluri despre ce înseamnă Europa.
 

Radu Băjenaru - „Este și o onoare și o bucurie de a fi la acest eveniment deosebit​”

Are cuvântul Radu Băjenaru, director la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan.

„Este și o onoare și o bucurie de a fi la acest eveniment deosebit. Este o inițiativă la care ne-am raliat fără rezerve pentru că asta este meseria noastră și asta trebuie să facem”.

Despre cultura Hamangia spune că au fost demarate proiecte pentru a o înțelege.
 

Gabriel Croitoru - „În cadrul MINAC, în ultima perioadă, se simte un suflu nou, și nu doar se simte, ci este vizibil”

Urmează la pupitru Gabriel Croitoru, consilier pe probleme de cultură din cadrul CJC.

„Mă bucur că sunt astăzi aici, alături de dumneavoastră. Vreau să mulțumesc reprezentanților Muzeului de Istorie Națională și Arheologie și, în același timp, Universității Ovidius din Constanța pentru sprijinul oferit prin organizarea acestei manifestări de excepție. Totodată, vă mulțumesc și dumneavoastră, celor prezenți, pentru interesul acordat acestui eveniment.

Aș vrea să subliniez încă de la început că Consiliul Județean Constanța reprezintă un partener constant în sprijinirea culturii și a instituțiilor de cultură, lucru care se reflectă în mod clar în ultima perioadă, atât prin bugetele alocate, cât și prin susținerea acordată mediului cultural constănțean în general.

Dacă ne aflăm astăzi la această manifestare, aș dori să subliniez că, în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, în ultima perioadă se simte un suflu nou, și nu doar se simte, ci este vizibil. Spun acest lucru pentru că, în ultimul an și jumătate, echipa Muzeului, sub coordonarea doamnei director Delia Cornea, a realizat o serie de obiective care până nu demult păreau dificil de atins.

Aș începe cu ceea ce a menționat și doamna director: mutarea instituției, un proces care ar fi trebuit să aibă loc cu mulți ani în urmă. Acesta a fost realizat într-un singur an și, mai mult decât atât, în condiții ireproșabile din punct de vedere tehnic, al conservării patrimoniului și al respectării standardelor necesare.

În al doilea rând, menționez faptul că, în cursul anului trecut, au fost inaugurate trei puncte muzeale noi și introduse în circuitul științific și turistic, fiind vorba despre Edificiul roman cu mozaic, Mozaicul și Cetatea Histria.

Toate acestea sunt exemple care arată o evoluție clară, fiind integrate în circuite moderne de vizitare și cercetare.

Nu în ultimul rând, Constanța a găzduit, anul trecut, o manifestare de referință, Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice, readusă după 19 ani, eveniment care a reunit la Constanța cercetători și specialiști din întreaga țară, reprezentând elita arheologiei românești, prin eforturile conducerii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie și cu sprijinul Consiliului Județean Constanța”.

Ionel Caracudă - „Artefactele au devenit expresii ale artei universale”

Ia cuvântul Ionel Caracudă, City Manager al orașului Cernavodă.

„Cernavodă este unul dintre cele mai importante orașe istorice și strategice ale Dobrogei. Este cunoscută pentru legătura cu cultura Hamangia. Artefactele au devenit expresii ale artei universale”.

 

Puiu Hașotti despre Dumitru Beciu, cel care a făcut descoperirea arheologică în urmă cu 70 de ani - „Era un tip calm, liniștit, întotdeauna în costum si cravată”​

Puiu Hașotti este invitat să ia cuvântul.

Va vorbi despre Dumitru Berciu, cel care a făcut descoperirea arheologică în urmă cu 70 de ani.

„Despre ilustrul Dumitru Berciu veți găsi multe date pe Wikipedia. Mi-a fost mentor si mi-am început doctoratul cu el”.

Spune că l-a cunoscut în anul 1972. 

„L-am cunoscut mai bine în anul 3 și anul 4. Era un tip calm, liniștit, întotdeauna în costum si cravată. A fost un om extraordinar. Un profesor deosebit care își făcea meseria cu o meticulozitate germană”.

Știrea inițială:
 
În cadrul acestei inițiative cultural-științifice vor fi organizate mai multe activități: comunicări științifice, lansarea catalogului „Centrul Hamangia - Muzeul Axiopolis Cernavodă”, vernisajul expoziției „Fragmente din lumea Gânditorului” și o vizită documentară la Centrul Hamangia - Muzeul „Axiopolis”, Cernavodă.
 
Deschiderea oficială a manifestării științifice va avea loc miercuri, 13 mai 2026, ora 11:00, în Sala Senatului (etaj I, corp A), Campusul Universității „Ovidius” Constanța. După alocuțiunile oficiale, va fi lansat catalogul „Centrul Hamangia - Muzeul Axiopolis Cernavodă”, moment urmat de vernisajul expoziției foto-documentare „Fragmente din lumea Gânditorului”. Comunicările științifice vor fi susținute pe parcursul zilelor de 13 și 14 mai 2026, grupate în următoarele secțiuni tematice: „Abordări bioarheologice în spațiul carpato-danubiano-pontic (mileniul V a.Chr.)”, „Schimburi, sinteze și simbioze culturale în Vechea Europă”, „De la meșteșug la artă – tehnologie și funcționalitate”, „Gesturi și simboluri în arta neolitică” și „Viață și moarte în Vechea Europă”. Vineri, 15 mai 2026, va fi organizată vizita documentară la Centrul Hamangia și Atelierul „Gânditorului”– Muzeul „Axiopolis” Cernavodă.
 
Organizatorii simpozionului își propun să evidențieze rolul esențial al culturii Hamangia în nașterea civilizației Vechii Europe (mileniul V a.Chr.). Prin abordări interdisciplinare, evenimentul urmărește să pună în lumină complexitatea comunităților neo-eneollitice, relațiile culturale din spațiul carpato-danubiano-pontic și rolul acestor manifestări în evoluția civilizației străvechi din spațiul Europei.
 
Momentul descoperirii artefactelor

Au trecut șapte decenii de la momentul în care, în timpul săpăturilor arheologice de salvare efectuate în cimitirul Cernavodă – Columbia D, echipa Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, condusă de Dumitru Berciu și Sebastian Morintz, a descoperit cele două figurine de lut considerate capodopere ale artei universale - „Gânditorul și femeia șezând”, atribuite comunităților Hamangia. Artefactele s-au numărat printre numeroasele piese de inventar funerar găsite în această necropolă, situată la marginea de nord a orașului Cernavodă, în vecinătatea șoselei Cernavodă - Capidava. Contextul descoperirilor a fost dificil, deoarece în zonă avuseseră loc alunecări și prăbușiri de teren, multe morminte fuseseră distruse, iar inventarul lor împrăștiat sau amestecat. În timpul săpăturilor de recuperare a artefactelor, pe lângă numeroase vase întregi, fragmente ceramice, perle tubulare tăiate din scoica Spondylus, topoare de piatră, oase umane și de animale, arheologii au găsit și cele două statuete, aflate în stare fragmentară, în apropierea unui schelet, deranjat în timpul alunecărilor de teren.
 
Cuplul „Gânditorul și femeia șezând” impresionează prin simplitate și forța expresivă. Prima statuetă, cu o înălțime de 11,5 centimetri, reprezintă un bărbat așezat pe un scaunel, cu coatele sprijinite pe genunchi și capul susținut de palme, sugerând o stare de meditație profundă, expresie a atitudinii echilibrate. Statueta feminină, care măsoară aproximativ 11,4 centimetri, completează scena printr-o prezență calmă și echilibrată, exprimând aceeași stare de meditație profundă. Modelate într-un stil minimalist, fără detalii de vestimentație, cele două personaje pot fi interpretate ca prefigurări ale cuplului divin originar.
 
Aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, „Gânditorul și femeia șezând” au fost incluse în lista scurtă UNESCO, numărându-se printre primele zece creații artistice ale omenirii care nu trebuie să dispară niciodată.





Citește și:
Teatrul de Stat Constanța: Seară de comedie de Ziua Constanței și ofertă specială la bilete