Președintele rus Vladimir Putin, aflat la a 25-a vizită în China, cu o agendă centrată pe coordonare în fața crizelor internaționale

Președintele rus Vladimir Putin își începe astăzi, 19 mai 2026, vizita în China, a 25-a, la scurt timp după cea a președintelui american Donald Trump, cu o agendă care se concentrează pe coordonare în fața crizelor internaționale, consolidarea unui parteneriat prezentat ca un factor de „stabilitate” și speranța finalizării unor acorduri de export de petrol și gaze.

Sosirea președintelui rus are loc exact la o săptămână după vizita lui Trump la Beijing, o coincidență pe care presa de stat chineză a exploatat-o pentru a prezenta capitala chineză drept „epicentrul diplomației mondiale”, potrivit agerpres.ro.

Vizita de două zile coincide totodată cu cea de-a 25-a aniversare a semnării Tratatului de bună vecinătate, prietenie și cooperare dintre China și Rusia și cu cea de-a 30-a aniversare a stabilirii parteneriatului lor strategic, ambele țări subliniind trăinicia legăturilor lor.

Potrivit Ministerului de Externe de la Beijing, Putin și omologul său chinez, Xi Jinping, vor face schimb de opinii privind relațiile bilaterale și problemele internaționale de interes reciproc, contribuind la o mai mare stabilitate pe scena internațională.

Partea rusă, la rândul său, a indicat că cei doi lideri vor semna o declarație comună, împreună cu alte documente bilaterale, și că Putin va avea, de asemenea, întâlniri cu alți oficiali chinezi.


În ajunul călătoriei, Putin a subliniat că tratatul semnat în urmă cu 25 de ani a pus o bază solidă pentru „o cooperare strategică autentică” și un parteneriat reciproc avantajos, conform unui videoclip adresat poporului chinez, publicat de Russia Today pe platforma de socializare chineză Weibo.

Președintele rus a declarat, de asemenea, că Moscova și Beijingul privesc viitorul 'cu încredere', își dezvoltă activ legăturile politice, economice și de apărare și 'joacă un rol important de stabilizare pe scena internațională'.


Ucraina, tema fundamentală

O temă fundamentală va fi războiul din Ucraina, deoarece mai multe țări europene continuă să îndemne China să își folosească influența asupra Rusiei pentru a facilita o soluție negociată.

Recent, Beijingul a insistat că există încă „speranță” pentru negocieri și a reiterat că va continua să joace 'un rol constructiv' în sprijinul eforturilor de pace.

Într-un interviu acordat mass-media locale The Paper, Wan Qingsong, profesor la Universitatea Normală din Estul Chinei (East China Normal University - ECNU, situată în Shanghai, una dintre cele mai prestigioase și exclusiviste instituții de învățământ superior din China - n.r.), a declarat că războiul din Ucraina 'este o criză internațională complexă care cuprinde arhitectura de securitate regională, relațiile dintre marile puteri și restructurarea ordinii mondiale' și, prin urmare, necesită 'o atenție specială'.

De la izbucnirea războiului, China a menținut o poziție ambiguă: pe de o parte, a cerut respectarea suveranității și integrității teritoriale a tuturor țărilor, o referire la Ucraina, iar pe de altă parte, a insistat să fie abordate 'preocupările legitime de securitate' ale tuturor părților, o aluzie la Rusia.


Cu puțin timp înainte de invazia la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, Xi și Putin au proclamat la Beijing o „prietenie fără limite” între țările lor.

Diversificarea comerțului

Mass-media oficiale chineze subliniază că schimburile comerciale bilaterale au ajuns în 2025 la 227,9 miliarde de dolari și subliniază o diversificare progresivă către utilaje, produse tehnologice, comerț electronic și sectoare emergente, dincolo de furnizarea tradițională de combustibil.

Cu toate acestea, Rusia așteaptă de multă vreme semnarea unui contract pentru construcția conductei de gaze Power of Siberia-2, lungă de 2.900 de kilometri, care va aduce gaze în China prin Mongolia.

Moscova a furnizat Chinei 101 milioane de tone de petrol și 49 de miliarde de metri cubi de gaze anul trecut, la care ar urma să se adauge încă 50 de miliarde de metri cubi în cazul unui nou acord.

Beijingul, care, încă de când și-a anunțat planul cincinal, sugera că este interesat să facă să avanseze proiectul Force of Siberia-2, depinde de exporturile de gaze naturale lichefiate din Golful Persic, acum practic blocat în Strâmtoarea Ormuz.