De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
08:25 23 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii. Ce nu ai voie să faci în Ajunul Crăciunului dacă vrei să ai belşug în 2017

ro

24 Dec, 2016 00:00 1796 Marime text
Ajunul Crăciunului este ziua în care gospodinele pregătesc cu spor ultimele bucate pentru ziua de Crăciun, Nașterea Domnului, prilej de sărbătoare pentru toți creștinii. În România, în această zi încă se mai respectă numeroase obiceiuri și tradiții.
 

Tradiția spune că Moş Ajun, un bătrân cu barbă albă, frate cu Moş Crăciun, a dat poruncă oamenilor să nu mănânce până nu sărută icoana ce o purta dânsul. Cum venea abia pe la chindie, mulţi oameni s-au îmbolnăvit şi chiar au murit. Ceilalţi s-au vorbit să-l omoare. L-au înconjurat, dar el a tras cureaua cu care era încins şi a început a pocni cu pistoalele, iar lumea a fugit.
 
Tot în tradiție se mai spune că Moş Crăciun era stăpânul staulului unde erau găzduiți Iosif şi Maria. Moş Ajun era credincios de noapte la paza vitelor. Moş Ajun i-a spus lui Moş Crăciun că Maria stătea să nască şi Crăciun şi-a trimis nevasta s-o moşească. După naştere, el l-a aşezat pe Iisus sub un măr şi, culegând fructe, le azvârlea de bucurie, ca semn de dărnicie, la toţi copiii ce treceau pe acolo. Moş Ajun a murit curând după aceea şi Crăciun l-a îngropat sub pomul unde fusese pus întâi Iisus.
 
În unele locuri, în această zi, uneori chiar în ziua de Crăciun, sunt tăiaţi porcii, şi nu în timpul postului, ca nu cumva să se spurce vreun vas sau vreun blid cu carne de porc şi astfel să se spurce cu de frupt şi cei din casă. La tăiere, nu trebuie să stea în preajmă nimeni din cei care sunt miloşi din fire, căci se crede că porcul moare cu greutate, iar carnea unui asemenea porc nu va fi bună.
 
O tradiţie presupune împodobirea bradului de Crăciun cu un săculeţ mic, umplut cu boabe de fasole albă. Acestea simbolizează puritatea sufletului;
 
Casa nu trebuie măturată în ziua de Ajun, căci aşa se alungă tot norocul. O altă tradiţie este recuperarea tuturor bunurilor împrumutate de-a lungul anului. 

Obiceiuri în Ajunul Crăciunului  

La toate ajunurile sărbătorilor de iarnă se pun pe masă două pâini, sare, peşte, grâu şi un pahar cu apă, şi se crede că noaptea vin familianţii morţi şi mănâncă din acele bucate. În ziua de ajun, la ţară se coace cozonacul.
 
O superstiţie spune că dacă un bărbat intră primul în casă în ziua de Ajun şi ziua de Crăciun, familia va fi binecuvântată cu noroc tot anul care urmează.
 
La ajunul Crăciunului nu se pune rachiul pe masă, nici nu se bea, fiind el inventat de diavolul, carele apoi îşi bate joc de cel ce-l bea, zicând că rachiul are întâietate înaintea tuturor bucatelor. Prin Vicleim sau Irozi se înţelege datina tineretului de a reprezenta la Crăciun Naşterea lui Iisus Hristos, venirea Magilor după stea, poftirea lor de către Irod, şiretenia acestuia de a afla pruncul prin mijlocirea celor trei Crai şi, adesea, înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau un cioban.
 
Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor, în ziua de ajunul Crăciunului, până a nu răsări soarele, să pui mâna pe coasă, secure, furcă, topor, ca să-ţi fie drag să munceşti cu ele peste vară. Ca să ai noroc, să nu mănânci în ajunul Crăciunului.
 
Românii au început relativ recent să împodobească bradul de Crăciun. Brazii simbolizează Sfânta Treime, iar podoabele cu care pomul este împodobit semnifică bogăţia şi cunoasterea, ca şi pomul sacru din Grădina Edenului. În prezent, cei mai mulţi dintre români, iubesc acest obicei, copiii aşteptând cu nerăbdare Ajunul pentru că ştiu că este noaptea în care Moş Crăciun aduce cadouri pentru cei mai cuminţi dintre ei.
 
Naşterea Domnului este anunţată de colinde. Copiii sunt primii care merg cu colindatul, în dimineaţa de Ajun. Ei strigă pe la ferestre „Bună dimineaţa la Moş Ajun, ne daţi ori nu de daţi”. Gazda le oferă urătorilor mere, nuci şi covrigi.
 
Se zice, din timpuri vechi, că în noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, fiindcă în această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesele și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor. Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.
 
O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă. Un obicei care se întâlnește în multe regiuni ale țării este ca în ziua de Ajunul Crăciunului, preotul, dar și cântăreții bisericești să umble cu icoana nașterii lui Iisus Hristos.
 
În Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru ca acești pomi să lege rod bogat. Tot în Ajun se ung pâinile pe deasupra cu muruială de făină de grâu, ca ele să nu crape, iar cu muruiala care a rămas, se ung pomii din gradină, ca ei să fie în vară încărcați de roade. În Ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănânce bostan, ca să fie grași peste an.
 
În unele locuri există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul. În alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă.
 
Ajunul Crăciunului este o sărbătoare plină de obiceiuri și tradiții populare, multe dintre ele păstrându-se încă atât la sate, cât și la orașe.
  
Sursa foto: judetultau.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • GEORGE BACIU 24 Dec, 2016 19:46 CITIT, PLACUT SI RETINUT.