Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
19:55 19 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

CN APM SA modernizează Dana 80, destinată navelor mari (document)

ro

05 Apr, 2017 00:00 673 Marime text
CN Administraţia Porturilor Maritime (APM) SA a prezentat la Agenţia pentru Protecţia Mediului proiectul „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)“, în vederea obţinerii acordului de mediu. Proiectantul general este Iptana SA Bucureşti, iar proiectantul de specialitate - SC Vamig 2004 SRL Constanţa.
 
Amenajările la Dana 80 constau în pregătirea unui front de acostare în lungime totală de 490 m, care să permită acostarea simultană a unei nave maritime de mare capacitate, dar şi a barjelor de maximum 3.000 de tone dispuse în „filă dublă“. Pentru aceasta, începând de la extremitatea vestică a Postului de acostare petrolier (Dana 79) spre vest, pe o lungime de 260 de metri, au mai fost prevăzuţi şase bolarzi suplimentari de 750 KN, care, împreună cu bolarzii existenţi de 1.500 KN, asigură legarea în siguranţa a barjelor. Pe toată lungimea frontului de 490 m s-au prevăzut 132 de amortizori de acostare din cauciuc de 1,50 m lungime.
 
Potrivit proiectului prezentat, se are în vedere şi extinderea infrastructurii feroviare până la parcul de silozuri. Racordul feroviar (linia 1) are o lungime totală de 3.669 m. Linia 2, situată în zona viitorului terminal de cereale, are o lungime de 445 m. Lungimea totală de linii ferate noi este de 4.114 m. În capătul liniei noi se va monta un opritor metalic. Linia ferată industrială proiectată este tip 49, pe traverse de beton în aliniament şi curbe cu raza mai mare de 350 m şi traverse de lemn în curbe cu raza mai mică de 350 m.

Dana 80, utilizată pentru operarea cerealelor cu nave mari

În Master Planul Portului Constanţa, finalizat în anul 2016, a fost inclusă şi investiţia „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)“, care să fie utilizată pentru operarea cerealelor cu nave mari (100.000 tdw), întrucât s-a constatat că terminalele de cereale existente în Portul Constanţa nu dispun de cheiuri de mare adâncime care să le permită operarea acestor tipuri de nave, care au devenit tot mai frecvente în traficul de cereale.
 
Lucrările prevăzute în cadrul investiţiei constau în amenajări ale cheiului Danei 80 în vederea operării în siguranţă a navelor mari de cereale şi asigurarea accesului feroviar până la viitorul depozit de cereale. Depozitul nu este inclus în prezenta investiţie, realizarea acestuia căzând în sarcina operatorului de cereale.
 
Danele 80, 79 şi 81 au cea mai mare adâncime de acostare din Portul Constanţa (-19,0 m). Terminalul de cereale, al cărui „parc de silozuri“ va fi amplasat pe teritoriul aflat în spatele Danei 80, va avea o capacitate de depozitare simultană de circa 200.000 de tone. Se preconizează că prin terminalul de cereale se va derula un trafic de circa 3,5 milioane de tone pe an. Din această cantitate, circa 1,2 milioane de tone pe an vor fi transportate pe calea ferată, iar restul va sosi cu autovehicule şi pe apă, cu barjele. În lunile de vârf, se preconizează un trafic pe calea ferată de circa 10.500 de tone pe zi.
 
De asemenea, se preconizează că producţia de cereale va creşte în următorii ani, prin implementarea măsurilor necesare pentru: cultivarea întregii suprafeţe de teren arabil, extinderea sistemului de irigaţii şi comasarea suprafeţelor mici în ferme agricole. De asemenea, se manifestă o tendinţă de creştere a cantităţii mărfurilor transportate pe calea ferată în detrimentul transportului auto.

Terminal de cereale pentru nave de mare capacitate  

În Portul Constanţa sunt mai multe terminale de cereale, dar multe dintre acestea nu au posibilităţi să încarce cereale în nave mari. Terminalele de Cereale din Portul Constanţa operează cereale care provin în special din România, dar şi din ţările limitrofe care nu au ieşire directă la mare, cum ar fi Serbia şi Ungaria. În ultimii doi-trei ani, la terminalele de cereale din Portul Constanţa sosesc cereale şi din Bulgaria, deşi Bulgaria dispune de două porturi la Marea Neagră, Varna şi Burgas. Pentru aceasta, CN APM SA Constanţa a analizat posibilităţile de care dispune Portul Constanţa pentru realizarea unui terminal de cereale care să permită acostarea unor nave de mare capacitate ce vor fi încărcate cu cereale şi a concluzionat că Dana 80 poate fi alocată acestei activităţi. Astfel, se eficientizează utilizarea danelor de mare adâncime existente în Portul Constanţa, care, prin diminuarea traficului de petrol şi minereu, nu sunt exploatate la maximum. Prin aceasta cresc veniturile obţinute de CN APM SA provenite din utilizarea danei de către navele care vor transporta circa 3,5 milioane de tone pe an. 

Suplimentarea traficului feroviar 

Realizarea racordului CF va conduce la suplimentarea traficului feroviar şi, prin aceasta, la eficientizarea sistemului feroviar din sectorul fluvio-maritim al Portului şi al celui din ţară. Racordul de cale ferată va fi utilizat de toţi transportatorii feroviari şi prin tarifele practicate pentru transportul mărfurilor respective vor creşte veniturile acestora şi, implicit, veniturile la bugetul de stat. Prin realizarea investiţiei, va creşte atractivitatea Portului Constanţa în comparaţie cu celelalte porturi din bazinul Mării Negre.
 
Pentru proiectul propus, Primăria Municipiului Constanţa a emis Certificatul de urbanism nr. 529/07.03.2017. Dana 80 face parte din lucrările de infrastructură portuară care aparţin domeniului public al statului. Racordul feroviar ocupă o suprafaţă de teren de 39.527 mp, ce reprezintă teritoriu portuar care, de asemenea, aparţine domeniului public al statului. Folosirea actuală a terenului este „zonă activităţi portuare“. În prezent, la Dana 80 se desfăşoară activităţi de descărcare-încărcare de mărfuri din/în navele acostate la cheiul Danei 80. Prin proiect sunt stabilite doar măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de acostare a navelor.
 
În secţiunea „Documente“ puteţi consulta memoriul proiectului depus de CN APM Constanţa la Agenţia pentru Protecţia Constanţa. 

Ti-a placut articolul?

Comentarii