Zeii de la judeţ - pentru unii mumă, pentru alţii ciumă
Siliştea rămâne campioana alocărilor de la CJC

Vineri, 03 Februarie 2012 | 00:00:00
Camelia BALAN Print

Tag-uri: CJC primării cota de 22% din impozitul pe venit cota de 20% din cote defalcate din TVA alocări
(649)

Iată cum s-au repartizat banii anul trecut

La capitolul repartizare a procentului de 20% din cota de 22% din impozitul pe venit, cea mai mare alocare de fonduri în 2011, în cuantum de 2.925.889 lei, s-a făcut în contul comunei Cumpăna. FruntaÅŸe la capitolul bani alocaÅ£i din cota de 22% sunt ÅŸi localităţile Aliman - 1.500.000 de lei, Bărăganu - 1.640.000 de lei, Chirnogeni - 1.068.926 de lei, Ciobanu - 960.335 de lei, Ciocârlia - 802.000 de lei, Cobadin - 1.084.755 de lei, Comana - 835.202 lei, Crucea - 1.383.945 de lei, Dobromir - 929.920 de lei, Lumina - 1.580.000 de lei, Pecineaga - 1.281.400 de lei, Tuzla - 929.385 de lei, Negru Vodă - 812.000 de lei. Iată ÅŸi câteva exemple de primării care nu au primit niciun ban de la CJC din procentul de 20% din cota de 22% din impozitul pe venit: Ovidiu, Murfatlar, Rasova, Poarta Albă, Nicolae Bălcescu, Limanu, CostineÅŸti, PeÅŸtera. În ceea ce priveÅŸte banii proveniÅ£i din cota de 20% din cote defalcate din TVA, în 2011 aceÅŸtia au fost repartizaÅ£i către trei primării. Ion Corvin a primit 500.000 de lei, LipniÅ£a - 1.205.463 de lei, dar, de departe, conduce în top SiliÅŸtea, cu 9.500.000 de lei.

La Cumpăna, sprijinul bănesc a venit pentru un proiect european

Cum a cheltuit banii ÅŸefa autorităţii locale din Cumpăna? „Din banii primiÅ£i am plătit cofinanÅ£area proiectului privind extinderea reÅ£elei de canalizare, în valoare de 35 de milioane de euro. Aceasta este destinaÅ£ia sumelor primite de la Consiliul JudeÅ£ean ConstanÅ£a. Banii au venit cu o destinaÅ£ie strictă. În rest, nu am mai primit alt leuÅ£", a precizat primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju. Åžefa autorităţii locale a mărturisit că întâmpină dificultăţi privind finanÅ£area altor proiecte ce reprezintă ÅŸi ele o prioritate pentru localitate. „De doi ani ÅŸi jumătate ne chinuim să construim o grădiniţă care să corespundă standardelor impuse de noua Lege a EducaÅ£iei. Abia de curând am reuÅŸit să reluăm lucrările la unitatea preÅŸcolară, cu bani de la bugetul local", a menÅ£ionat primarul Mariana Gâju.

„De când sunt primar, nu am primit niciun leu de la Consiliul JudeÅ£ean"

La polul opus, fără niciun leu de la CJC, se află primarul din PeÅŸtera. „De când sunt primar, nu am primit niciun leu de la Consiliul JudeÅ£ean pentru derularea vreunui proiect. Nu mă număr printre primarii care să accepte să încheie contracte păguboase cu CJC-ul cu valori de zeci de ori mai mari decât cele reale", a precizat primarul Valentin Vrabie. Åžeful autorităţii locale numără la nivelul localităţii 11 proiecte de investiÅ£ii pentru derularea cărora are nevoie de opt milioane de euro. „Bugetul local este singurul care poate să finanÅ£eze aceste investiÅ£ii. Nu accept să primesc bani nici de la Guvern, nici de la Uniunea Europeană, nici de la Consiliul JudeÅ£ean. Mai ales că aceasta ar însemna să semnez contracte păguboase", a explicat Vrabie. La PeÅŸtera, singurii bani care au venit de la CJC au fost împărÅ£iÅ£i pe principiul cine împarte, parte-ÅŸi face. Mai precis, fondurile primite de comuna PeÅŸtera de la Consiliul JudeÅ£ean ConstanÅ£a în perioada 2008 - 2010 au fost pentru plata unui program demarat de Consiliul JudeÅ£ean în anul 2007, înaintea alegerilor electorale. Prin programul CJC, atenÅ£ie (!), finanÅ£at cu fonduri de la CJC, au fost pietruite uliÅ£ele de pământ din comuna PeÅŸtera. Culmea este că ÅŸi-n prezent CJC datorează 600.000 de lei Primăriei pentru derularea acestui proiect, fonduri ce ar trebui să ajungă de la autoritatea locală la Regia Autonomă JudeÅ£eană de Drumuri ÅŸi Poduri, instituÅ£ie subordonată CJC! Primarul din Murfatlar, Gheorghe Cojocaru, susÅ£ine la rândul său că singurii bani primiÅ£i de la CJC în anii trecuÅ£i au fost pentru plata unui proiect iniÅ£iat de CJC. „Banii au venit cu destinaÅ£ie specială ÅŸi au ajuns la societatea Geotop 2001, care a semnat cu CJC un contract privind realizarea unor lucrări de cadastru pentru drumurile interioare ÅŸi comunale", a menÅ£ionat primarul. Edilul susÅ£ine că în anul 2011 nu a primit bani de la CJC, deÅŸi ar fi avut nevoie de susÅ£inere financiară pentru cofinanÅ£area proiectului privind reÅ£eaua de apă ÅŸi canalizare, în cuantum de 1.500.000 de lei. Pentru că nu se întrevede o altă soluÅ£ie, ÅŸeful autorităţii locale ia în calcul să se crediteze pentru a susÅ£ine singur cofinanÅ£area proiectului. Primarul din Rasova, Mihalache NeamÅ£u, nu s-a bucurat nici el de atenÅ£ia CJC. „Nouă ne spun că ne dă puterea bani, dar puterea ne dă exact ce ne dau ÅŸi ei. Nici puterea, nici NicuÅŸor Constantinescu nu ar trebui să facă repartizarea banilor pe criterii politice", este de părere primarul NeamÅ£u Mihalache. Åžeful autorităţii locale a precizat că va insista pe lângă Consiliul JudeÅ£ean pentru a primi ÅŸi autoritatea locală pe care o reprezintă fondurile necesare instalării unei eoliene, pentru a asigura iluminatul public ÅŸi curent electric în sediul primăriei din localitate, menÅ£ionând că toate primăriile au primit finanţări la acest capitol, mai puÅ£in cea din Rasova. Primăria Ovidiu a fost ÅŸi ea ocolită de banii CJC. Åžeful autorităţii locale, Dumitru Bocai, a precizat însă că se descurcă ÅŸi fără banii de la CJC. „Sunt în stare să mă descurc fără să cerÅŸesc sau să aÅŸtept mila instituÅ£iilor. Nu ÅŸtiu cum alocă cei de la CJC banii. Curtea de Conturi este sigura care poate să se pronunÅ£e în privinÅ£a împărÅ£irii banilor. Dacă era dreptul nostru să primim bani ÅŸi nu am primit, nu este bine. Dacă reprezentanÅ£ii Consiliul JudeÅ£ean ÅŸi-au motivat felul cum au repartizat banii, atunci ei ÅŸtiu cel mai bine ce au făcut", a declarat primarul.

Unii au luat banii cu împrumut, alÅ£ii nu vor să mai spună pe ce i-au cheltuit

Spre deosebire de alÅ£ii, localitatea Saligny a primit anul trecut 530.000 de lei, dintre care 490.000 de lei au venit pentru programul de asfaltare, iar 40.000 de lei au fost alocaÅ£i pe Măsura 125 privind îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltarea agriculturii. „Banii sunt luaÅ£i cu împrumut. I-am folosit pentru accesarea ÅŸi implementarea celor două proiecte. Fondurile vor fi returnate CJC odată ce va începe executarea lucrărilor", a explicat primarul din Saligny. Primăria Pegineaga se află printre primăriile favorite la capitolul finanţări. Autoritatea locală a primit anul trecut 1.281.400 de lei. O finanÅ£are asemănătoare i-a fost acordată autorităţii locale ÅŸi-n 2008. Cum a cheltuit autoritatea banii primiÅ£i anul trecut? „I-am oferit conform hotărârilor de Consiliu Local pe care le-au aprobat consilierii de-a lungul anului, le ÅŸtiÅ£i ÅŸi dumneavoastră", a precizat primarul Niculae Stan, rugându-ne să-l sunăm mai târziu pentru detalii. Am sunat, aÅŸa cum ne-a solicitat primarul, însă ÅŸeful autorităţii locale nu a mai răspuns la telefon.

„În loc să cofinanÅ£eze, CJC finanÅ£ează, irosind resursele băneÅŸti"

Åži Primăria Bărăganu a fost răsfăţată anul trecut cu 1.640.000 de lei, din care 1.050.000 de lei au fost acordaÅ£i Primăriei începând cu luna mai 2011, de când pesedistul Titus Neague a preluat ÅŸefia autorităţii locale. „Cu banii primiÅ£i de la CJC am reabilitat două ÅŸcoli, două grădiniÅ£e, două dispensare, un post de poliÅ£ie ÅŸi am construit o farmacie", a precizat Titus Neague. Åži tocmai faptul că banii se duc, potrivit primarului din Poarta Albă, spre finanţări ÅŸi nu spre cofinanţări este marele păcat al CJC. „În loc să cofinanÅ£eze pentru a ajunge mai mulÅ£i bani în judeÅ£, CJC finanÅ£ează, irosind resursele băneÅŸti", a precizat primarul Vasile Delicoti. Edilul a mărturisit că numai pentru lucrările la ÅŸcoala din localitate are nevoie de o cofinanÅ£are în cuantum de 180.000 de lei. Vasile Delicoti a precizat că pentru cofinanÅ£area proiectelor existente la nivelul localităţii Poarta Albă ar fi necesari per total 350.000 de euro. Dacă CJC l-ar fi ajutat cu această cofinanÅ£are, CJC ar fi alocat 350.000 de euro, dar ar fi atras în judeÅ£ investiÅ£ii în valoare de cinci milioane de euro. Åžeful autorităţii locale a precizat că numai prin creditare va reuÅŸi implementarea proiectelor. „Cu CJC facem doar corespondenţă. Ei ne spun să le zicem necesarul, noi le transmitem necesarul ÅŸi atât, bani nu primim", a declarat Delicoti.

Doar 10% din locuitorii din Siliştea se bucură de investiţia de milioane de lei

Primăria SiliÅŸtea, la fel ca ÅŸi autoritatea locală din Cumpăna, se numără printre unităţile administrativ-teritoriale ce au atras cele mai multe fonduri anul trecut. În cazul Primăriei SiliÅŸtea, vorbim de peste 9.500.000 de lei, bani care s-au alocat pentru finalizarea reabilitării drumurilor DC 61 ÅŸi DC 63 de pe teritoriul comunei. Primarul Mihai Soare a admis că doar 10% din locuitorii comunei se bucură de investiÅ£ia de milioane de lei (ÅŸi anul trecut a fost investită în reabilitarea aceloraÅŸi drumuri o sumă asemănătoare). Edilul a Å£inut însă să menÅ£ioneze că drumul trebuia reabilitat, întrucât este tranzitat vara de zeci de vedete ÅŸi politicieni (?!). Åži în timp ce politicienii turează motoarele la maxim pe drumuri reabilitate, sătenii din SiliÅŸtea aÅŸteaptă ziua în care ÅŸi localitatea lor va avea parte de străzi asfaltate ÅŸi canalizare. Potrivit primarului Mihai Soare, lucrarea la sistemul de canalizare din localitate este suspendată, fiind finalizată în proporÅ£ie de 40%. Åži proiectul privind asfaltarea a 14 km de drum este eligibil, dar... fără finanÅ£are.

Mai puteÅ£i citi în ZIUA satelor:

Editorial: Captivi în întuneric

Primarul Valentin Vrabie - „Este Crăciun când vrea NicuÅŸor Constantinescu!"

Primăriile sunt prea sărace pentru a asigura asistenţa şcolară

Mariana Gâju - „Nu avem contract de deszăpezire întrucât nu ne permitem"

Vremea rea amână construcÅ£ia ÅŸcolii din Cotu Văii

În luna aprilie vor fi încheiate lucrările la tronsonul 2 Mai

Elevii şi sportivii din Ghindăreşti vor avea sală de sport

„SăgeÅ£ile" lui Donchi Pufleni către eoliene

• - Taraful din Clejani, la serbarea câmpenească de la Valu lui Traian
• - O firmă din IaÅŸi amenajează centrul localităţii DulceÅŸti
• - DelegaÅ£iile UDTR ÅŸi USL i-au fost alături: Constantin Micu ÅŸi-a lansat candidatura la Primăria Tuzla (galerie foto)
• - Florin Gheorghe: Tichete valorice vs. puiul lui Mazăre
• - Cu sprijinul primarului Valentin Vrabie:Åžase copii din PeÅŸtera au plecat într-un turneu internaÅ£ional

Comentarii (0)