Proasta mediatizare a noului text constitutional

La referendumul din acest week-end, unii cetateni nu stiu pentru ce vor vota

Autoritatile responsabile cu organizarea si desfasurarea referendumului incearca transformarea acestei operatiuni intr-o intrecere socialista pe ramura

Cetatenii romani cu drept de vot sunt chemati la urne, pe 18 si pe 19 octombrie, sa se pronunte, prin referendum, asupra modificarii Constitutiei elaborate in 1991. Adoptarea unei noi Legi fundamentale a tarii, in mai putin de 12 ani, este justificata de catre actualii guvernanti prin nevoia de a indeplini obiectivele politice ale Romaniei, de integrare in UE si NATO, care impun compatibilizarea actualei Constitutii cu cele ale tarilor din spatiul european si euro-atlantic. Referendumul este valabil daca la urne se prezinta cel putin jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise pe listele electorale, iar Constitutia se considera adoptata daca cel putin jumatate plus unu din numarul participantilor vor vota pentru noua forma a Legii fundamentale. Varianta revizuita a Constitutiei mentine, in mare, toate formularile care asigura perenitate principiilor fundamentale, redactate si in prima Constitutie a Romaniei democratice: caracterul de stat national, suveran, independent, unitar si indivizibil, dreptul la proprietate, la libera exprimare, libertatea presei, dreptul la libera asociere. Daca, in linii mari, cetatenii cunosc faptul ca sunt chemati la urne pentru validarea Legii supreme in stat, si nu a altor guvernanti, majoritatea apreciaza ca trebuie exprimate si parerile pro, dar si cele contra acestei revizuiri. Oamenii simpli considera ca cei de la putere fac o campanie desantata, considerand ca modificarea Constitutiei e a lor si nu permite tuturor sa-si exprime parerile. Aici ar trebui sa fie vorba despre dreptul de a alege si a le explica cetatenilor adevaratele modificari. Cu toate ca Executivul a gandit si modalitati de mediatizare a noilor prevederi ale Constitutiei, prin tiparirea de pliante si afise etc., responsabilitatea cea mai mare legata de acest fenomen revine autoritatilor din teritoriu si partidelor politice. Liderii politici locali s-au multumit sa adreseze apeluri in cadrul unor conferinte de presa, prin care solicitau cetatenilor sa se prezinte la votul pentru Constitutie, fara sa insiste insa pe noul text, sa aduca explicatii de care omul de rand, neimplicat politic, are atata nevoie. Pe de alta parte, nici autoritatile locale nu au facut caz de referendum, singura lor preocupare fiind, in acest sens, respectarea calendarului tehnic. De pilda, ieri se raporta cu exces de zel, la Biroul Electoral Judetean, ca tiparirea celor 667.000 de buletine de vot s-a incheiat la sfarsitul saptamanii trecute, cu toate ca termenul limita era 15 octombrie. Tendinta generala a observatorilor acestui fenomen este ca autoritatile responsabile cu organizarea si desfasurarea referendumului incearca transformarea acestei operatiuni intr-o intrecere socialista pe ramura, exact cum se intampla si in cazul inmanarii titlurilor de proprietate, potrivit legilor fondului funciar. Pisica rupta este aruncata catre primari, care au primit indicatii pretioase legate de organizarea unor adunari cetatenesti in cadrul carora sa fie abordate modificarile constitutionale. Nici parlamentarii, care au fost de altfel scutiti de prezenta la sedintele de comisii ale Camerei Deputatilor si Senatului, in saptamana premergatoare referendumului, nu dau semne ca s-ar implica in mediatizarea noii Constitutii. In atare situatie, diriguitorii referendumului n-ar trebui sa emane pretentii vizavi de prezenta cetatenilor la vot. Vorba aceea: primesti exact ceea ce oferi.