Ascensorul politic, blocat de parlamentarii de profesie

Rata de inlocuire a parlamentarilor in legislaturile 1990-2005

Reforma politica si reformarea clasei politice sunt subiecte permanent in actualitate. Aflati la putere sau in opozitie in majoritatea cazurilor, parlamentarii sau guvernantii sunt principalii factori responsabili pentru mersul lucrurilor. Cum tranzitia de la socialism la capitalism a insemnat o degradare a totalitatii indicatorilor, este limpede ca trebuie gasit un vinovat pentru raul ce se produce.

Astfel se explica imaginea foarte proasta pe care populatia si-a format-o despre politica, partide si politicieni. La aceasta evaluare globala, trebuie adaugata prestatia deseori submediocra a politicienilor, scandalurile in care sunt implicati, goana dupa acapararea de interese si privilegii in paralel cu dezinteresul fata de lucrurile publice.In atare situatii, atat partidele si liderii politici, liderii opiniei publice, au cerut o reforma radicala a clasei politice ca modalitate de indreptare a starii de fapt.Termenul de reforma nu este foarte bine definit de nici un comentator, insa este neaparat strecurat cu prilejul oricarei cuvantari de parca cineva ar fi descoperit in toti acesti 16 ani scursi de la revolutia romana "in direct", "un model ideal" al omului politic capitalist. Dorintele exprimate au mers catre valorile morale, integritate si corectitudine, catre dedicare integrala interesului public si nu in ultimul rand catre un politician cu o puternica vocatie intelectuala.Realitatea a facut ca toate intentiile sa se materializeze exact pe dos. Sistemul politic a fost acuzat in bloc de ineficienta si coruptie, iar politicienilor li s-au pus fara exceptie etichete de oportunisti, carieristi, mediocri si populisti. In mare parte, aceste etichete sunt valabile, numai ca din nefericire pentru ceea ce ar trebui sa cunoasca exteriorul despre noi, s-a creat chiar impresia ca Romania progreseaza dar nu si politicienii sai, care din motive de interes personal, blocheaza reforma clasei politice, ducand chiar un sustinut efort contra-reforma. Innoirea clasei politice este un proces dorit de majoritatea fortelor politice, ca un atribut real al reformei politice. Spunem iar, din pacate, in Romania, acest proces este mai mult unul natural, adica vesnicul parlamentar este inlocuit doar atunci cand nu mai poate (fiind ori prea batran, ori prea bolnav) sau survine odata cu disparitia fizica a respectivului ales.Mandatele multiple de parlamentari sunt la mare cautarePe baza unor studii efectuate de ong-urile specializate in analizarea vietii politice autohtone, reiese ca rata de innoire a clasei politice ramane in limite destul de scazute. Mai exact, in Senatul Romaniei, exista parlamentari la al treilea, al patrulea sau chiar al cincilea mandat, fiind alesi inca din 1991. Mai exact, din numarul total de 137 de senatori, doar 77 sunt la primul mandat, 66 la mai mult de doua mandate, din care 32 la al doilea mandat, 14 la al treilea, sase la al patru, iar cinci chiar al cincilea, luand in calcul si legislatura 2004-2008.Nici la Camera Deputatilor lucrurile nu stau mai imbucurator. Astfel, din totalul de 331 de deputati, 192 sunt la primul mandat, 139 la mai multe mandate, astfel: 78 la al doilea mandat, 32 la al treilea, 21 la al patrulea, iar opt la al cincilea mandat.Aceste cifre pun in evidenta la nivel de Camere, stadiul real al ratei de inlocuire si cum se clasifica partidele unele in raport cu altele, luand drept criteriu numarul de parlamentari care au la activ doua sau mai multe mandate. PSD este formatiunea cu parlamentari (73) care au la activ cel mai multe mandate atat la Camera Deputatilor cat si la Senat. Ei sunt urmati de PNL cu 31 de parlamentari cu mai multe mandate, PD cu 19 alesi, UDMR cu 22 si PRM cu 28 de deputati si senatori de profesie parlamentari. Numai in circumscriptia Constanta, parlamentarii PRM au avut o longevitate de pana la 12 ani. Ex-parlamentarii Gheorghe Ariton si Ion Carciumaru sunt cele mai elocvente exemple, ei avand la activ cate trei mandate. Si actualul deputat, Gelil Eserghep se afla la cel de-al doilea mandat si dupa cum merg lucrurile in acest partid cu siguranta il va prinde si pe al treilea.Prima concluzie este ca avand peste 50% parlamentari aflati la primul mandat in legislatura 2004-2008, atat Senatul cat si la Camera Deputatilor au o rata medie spre ridicata de innoire a clasei politice. Nici liberalii constanteni nu fac rabat de la acest aspect.A doua concluzie in ceea ce priveste mandatele multiple este ca peste 50% din ele, sunt parlamentari aflati la al doilea mandat, in timp ce persoanele aflate la alte 2, 3 sau 4 mandate sunt din ce in ce mai putine. Atat Puiu Hasotti cat si Mircea Iustian sunt la cel de-al doilea mandat, cu toate ca nu s-au remarcat de-a lungul timpului decat prin rocada de pozitii, primul fiind acum senator, iar cel de-al doilea deputat. Un alt parlamentar de Constanta aflat la al treilea mandat este si Dorel Constantin Onaca. E drept ca distinsul senator a trecut pe rand pe la PDSR, PRM si acum la Partidul Conservator.La nivelul grupurilor parlamentare functie de alesii cu mai multe legislaturi la activ, situatia se prezinta astfel: grupurile parlamentare ale PSD din cele doua Camere au la activ 73 de parlamentari la mai mult de doua mandate, PNL-21, PD-19 iar PRM-28.Dintre cei mai longevivi parlamentari care merita amintiti fie si pentru ca nu se mai satura de aceste scaune sunt Radu Berceanu-PD, Ion Solcanu-PSD, Marko Bela-UDMR; Adrian Nastase-PSD, Bogdan Nicolae Duvaz-PSD. Toti acestia, alaturi de alti colegi anonimi dupa atatia ani de politica, se afla acum la al cincilea mandat.Pe plan local, PD si PSD care s-au dovedit mult mai deschise in ce priveste aducerea de noi parlamentari, toti deputatii sau senatorii celor doua formatiuni din aceasta legislatura fiind nou-nouti. Nu acelasi lucru se poate spune despre PRM si PNL.