Intai votul, apoi scumpirile
Intai votul, apoi scumpirile


După cum vedem, nici măcar pe timp de criză preţurile nu stau pe loc. Una dintre companiile de consultanţă de pe piaţa autohtonă a scos în prim plan, în urmă cu două zile, dezastrul economic cu care se vor confrunta românii în următoarea perioadă. De altfel, unul dezinteresant pentru actuala conducere a ţării, aflată în degringoladă de ceva vreme. Problema traiului omului de rând se pare că nu este una stringentă pentru cei aflaţi la conducerea ţării, cu atât mai mult cu cât acum prioritatea acesteia o constituie câştigarea fotoliului cel mai confortabil din stat. Nici măcar faptul că energia electrică va fi mai scumpă cu peste 30%, benzina - cu 20%, iar ţigările - 34% nu pare să îngrijoreze pe nimeni. Decât pe cei pentru care ziua de mâine este doar o altă zi la care să se gândească cum o va depăşi. Indiferent de cine va forma noul guvern, că e Croitoru - cel respins de majoritatea parlamentară, că e Iohannis, noi tot vom avea probleme. Pentru ei, cei care sunt acolo sus, omul de rând nu mai reprezintă decât un pion foarte important, doar o dată la patru ani. În rest, nu se vede nimic, masa de cetăţeni este invizibilă. Sincer nici nu mai cred în vreun viitor roz al ţării ăsteia, nici pe termen scurt, dar cu atât mai mult pe termen lung. Nu pentru că sunt pesimistă, din contră. Însă nimic din ceea ce văd nu-mi dă nici măcar un dram de speranţă că vreodată lucrurile vor reveni măcar la stadiul de acum un an - doi.
Într-un lanţ fără sfârşit, de la preţul energiei electrice vor creşte preţurile la tot ceea ce înseamnă transport şi implicit alimente... Singura veste bună în nebuloasa în care ne aflăm e că, tot de la 1 ianuarie, vor fi reduse la jumătate accizele la cafea, iar cei cu buzunarul încă negolit îşi vor putea cumpăra mai ieftin bijuterii, parfumuri şi iahturi o dată cu eliminarea accizelor pe produsele de lux. Asta pentru cine mai poate, că nu cred să mai existe „nebuni" prea mulţi care pe timpurile astea să se gândească la astfel de achiziţii.
Încotro se duce ţara? Pun pariu pe orice că habar nu are nimeni. Poate că nici măcar cei care veghează la mersul ţării. Sau poate doar ei. Pentru noi, cei de rând, fiecare zi este doar o nouă provocare, nimic mai mult. Este peste putinţele mele să-mi imaginez cât de greu va fi peste doar două luni şi jumătate... Aş vrea totuşi o minune, prea îndepărtată pentru aceste timpuri.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp