Dictatura lui Ion Iliescu

Limba ebraica are un termen, "chutzpah", care desemneaza o forma extrema de nerusinare. E nerusinarea fara margini a aceluia care, omorindu-si parintii, ii spune judecatorului: "Onorata instanta, aveti mila de un biet orfan!"

Aseara, dupa afisarea estimarilor de la alegerile prezidentiale, Ion Iliescu, la vorba dupa candidatul PS-D, a oferit o asemenea mostra de "chutzpah". L-a acuzat pe Traian Basescu de "dictatura".

Cita nerusinare poate avea fostul boss al socialistilor?

Realitatea este ca dictatura din Romania a fost aceea patronata de Ion Iliescu, intre 1990 si 1996.

Luati definitia clasica a unei dictaturi. Un regim autoritar, dominat de un individ sau de un grup, unde puterea se exercita, de regula, prin mijloace extra-legale si unde exista restrictii ale libertatii de ascociere (economica, politica, culturala),resursele statului sunt deturnate sistematic, iar mass-media e controlata, direct sau indirect, de grupul la putere, in vreme ce inamicii politici sunt supusi unei campanii de persecutie.

Ce nu corespunde aici cu situatia din 1990-1996?

Ion Illiescu era la conducerea unui partid-stat (FSN) care preluase structura fostului PCR. Platea pensii grase activistilor epocii Ceausescu si recuperase Securitatea acelui regim. Adversarii politici erau calomniati si insultati in ultimul hal, chiar amenintati, in reviste si ziare subventionate de institutii de stat sau de apropiati ai Puterii. Televiziunea nationala era unica, de stat. Radiouri de stiri practic nu existau. Sindicatele erau la remorca politica a socialistilor. Sediile partidelor istorice erau devastate. Periodic, existau convulsiile mineriadelor. Patrimoniul public era jefuit de protejati ai celor de la Putere. Justitia era blocata, mai ales in ce priveste cazurile demnitarilor comunisti si a agentilor Securitatii. Industria era in mina Statului.

Mai important, autoritatea de stat actiona extra-constitutional, mai ales in perioada de pina la adoptarea Constitutiei, in 1991, printr-un referendum suspect. Chiar si dupa aceea, gruparea din jurul lui Ion Iliescu nu s-a grabit sa construiasca unele repere fundamentale ale statului de drept. Aduceti-va aminte citi ani le-a luat sa dea legea cu privire la Avocatul Poporului, dupa care acesta a fost lasat fara un sediu unde sa functioneze.

Regimul Iliescu a fost, asadar, o dictatura. Doar in comparatie cu noaptea totalitarismului instaurat de Ceausescu acesta poate fi confundat cu o democratie. In termeni teoretici, regimul Iliescu are si un nume: "autoritarism competitiv".

Practic toti pasii inainte care i-a facut Romania in acea perioada sint facuti impotriva sau independent de vointa lui Ion Iliescu si a oligarhiei sale. Presa libera aparuse in seara de 22 deja. Chioscurile cu papuci si tigari de import au proliferat fara voie de la "stapinire". Universitatile s-au reorganizat singure, unele facultati izgonindu-si politrucii pe care apoi Ion Iliescu i-a recuperat, re-infiintind Academia "Stefan Gheorghiu".

In istorie, regimul Iliescu va fi amintit ca o dictatura, in rind cu regimul Pinochet si cu regimul Lukashenko.

Sursa: web.me.com/