De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
10:40 26 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Propunere Legislativă depusă la Senat privind judecarea de către CCR a activităților neconstituționale a partidelor

ro

30 May, 2015 09:52 484 Marime text
Limitările prevăzute în Constituție privind activitatea partidelor au rostul de a preveni influența negativă asupra societății, iar societatea trebuie apărată de astfel de efecte prin transpunerea completă a cerințelor constituționale în legea de funcționare a Curţii Constituţionale din România, care acum sunt transpuse parțial și limitează dreptul  fundamental, într-un stat de drept, al tuturor participanților la competiția democratică de a contesta orice excedare a cadrului constituțional, acest drept avându-l acum doar reprezentanții puterii, nu și partidele din opoziție.

Accesul liber la justiţie este un principiu constituţional şi drept fundamental al persoanei, având în vedere caracterul său de garanţie a efectivităţii tuturor drepturilor şi libertăţilor consacrate de Constituţia României şi de Constituţiile altor state democratice.

Am depus la Senat o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, detalii aici:  <http://www.tody.ro/document/2015-05-26-Senator-Valeriu-Todirascu-Propunere-Legisaltiva-privind-judecarea-CCR-a-partidelor-neconstitutionale> http://www.tody.ro/document/2015-05-26-Senator-Valeriu-Todirascu-Propunere-Legisaltiva-privind-judecarea-CCR-a-partidelor-neconstitutionale

Această inițiativă legislativă propune îndreptarea unei omisiuni a articolului 41, alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind funcționarea Curţii Constituţionale din România (CCR), prin adăugarea menționării art. 30 alin. (7) din Constituție la motivele pentru care CCR ar putea declara neconstituțională activitatea unor partide politice.

Articolul 41, alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind funcţionarea CCR prevede limitativ doar faptul că „Partidele politice pot fi declarate neconstituţionale în cazurile prevăzute de art. 40 alin. (2) din Constituţie, republicată”, în timp ce Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, prevede: „Curtea Constituţională hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) şi (4) şi art. 146 lit. k) din Constituţia României, republicată, cu procedura stabilită în Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată”. Iată ce prevăd textele complete al celor trei articole din Constituția României, menționate mai sus:

·        Art. 30, alin. (7): „Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.”

·        Art. 40, la aliniatul (2): „Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale”

·        Art. 40, la aliniatul (4): „Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise”.

Suplimentar, această inițiativă legislativă propune eliminarea limitării din art. 39, alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind funcționarea CCR, a dreptului de contestare privind constituţionalitatea unui partid politic, care acum este acordat doar unor demnitari de rang înalt, toți aparținând majorității politice aflate la guvernare, dar care, atât pentru un echilibru politic, cât și pentru eliminarea discriminării, ar trebui acordat tuturor partidelor, de la guvernare sau de la opoziție, aflate în competiție cu alte partide care eventual nu respecta regulile jocului democratic și prevederile constituționale.

Art. 39, alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind funcţionarea CCR prevede limitativ faptul că „Contestaţia privind constituţionalitatea unui partid politic poate fi formulată de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Preşedintele Camerei poate formula contestaţia numai pe baza unei hotărâri adoptate de Cameră cu votul majorităţii membrilor săi”.

Senator Valeriu Todirașcu

Ti-a placut articolul?

Comentarii