Discurs Bogdan Mazuru la Forumul ONG-urilor din regiunea Marii Negre

Intervenţia secretarului de stat pentru afaceri europene, Bogdan Mazuru, la a doua ediţie a Forumului Organizaţiilor Neguvernamentale la Marea Neagră
Hotelul Radisson SAS
Bucureşti
29 octombrie 2009

Domnule Comisar Orban,
Domnule ambasador Aberg ,
Stimaţi invitaţi,

Este o onoare deosebită pentru mine ca, alături de Comisarul European pentru Multilingvism, domnul Leonard Orban, să particip la cea de-a doua ediţie a Forumului ONG-urilor din regiunea Mării Negre, mai ales că la 31 octombrie sărbătorim şi ziua Mării Negre.  Mă bucur că vedem cu toţii cum acest proiect câştigă teren şi impact, pentru a deveni o tradiţie cu greutate în plan extern, dar şi pentru parteneriatele pe care Ministerul Afacerilor Externe doreşte să le consolideze cu societatea civilă, în general.
Doresc mai întâi să remarc capacitatea societăţii civile din regiunea Mării Negre pentru remarcabila sa capacitate de mobilizare şi solidaritate, într-un moment în care climatul geopolitic global este caracterizat de instabilitate politică, ameninţări economice şi riscuri neconvenţionale care domină agenda tuturor guvernelor. Este o perioadă dificilă atât pentru guverne, cât şi pentru societate, atât pentru ONG-uri, cât şi pentru donatori, dar trebuie să căutăm în ea motivaţii şi oportunităţi pentru a realiza ce ne-am propus şi pentru ca, odată depăşită, să devenim mai întăriţi, mai solidari şi mai dinamici.
MAE a sprijinit şi va sprijini orice iniţiativă a societăţii civile menită a promova deschidere, flexibilitate, parteneriate multiple şi orientare către proiecte benefice întregii regiunii. România a susţinut iniţiativa UE - Sinergia Mării Negre încă de la început şi, prin sprijinul acordat Forumului ONG-urilor din regiunea Mării Negre, dovedim că suntem gata să contribuim la materializarea unor propuneri promovate de UE în acest cadru.
Salut implicarea şi sprijinul Comisiei Europene şi a Black Sea Trust for Regional Cooperation în susţinerea acestei ediţii. Subliniez, în acelaşi timp, aprecierea Ministerului Afacerilor Externe pentru eforturile depuse de FOND şi FDSC în coordonarea şi a acestei ediţii. Nu este o perioadă uşoară şi nu este o iniţiativă facilă, dar rezultatele ne motivează pe toţi. Sperăm ca modelul de colaborare stabilit între parteneri şi organizatori, pentru sprijinirea proiectelor la Marea Neagră, să fie perpetuate şi să constituie o sursă de inspiraţie pentru alte guverne, organizaţii şi proiecte din această regiune.
Societatea civilă din România a parcurs procese de transformare şi consolidare ambiţioase, în aceşti ultimi ani. Pe baza acestei experienţe trăite, dar şi prin conectarea la politicile guvernamentale şi internaţionale pentru regiunea Mării Negre, societatea civilă românească poate şi trebuie să îşi asume un rol important în procesele de coagulare a cooperării regionale neguvernamentale sau în parteneriatele public-privat. Aveţi capacitatea de a stabili punţi între societatea civilă din statele de la Marea Neagră şi cea din statele europene sau chiar cu parteneri mai îndepărtaţi; este un atu care merită valorificat în beneficiul regiunii Mării Negre şi al UE.
Desigur, suntem conştienţi de faptul că societatea civilă din regiune întâmpină probleme, ne reaminteşte chiar tema ediţiei din acest an (notă: NGOs in times of crises). Punerea în aplicare a proiectelor dumneavoastră întâmpină obstacole legate de fonduri insuficiente, capacitatea încă limitată de a propune proiecte ambiţioase, dar totuşi fezabile, informaţia insuficientă despre instrumentele şi programele care se adresează regiunii şi, nu în ultimul rând, un context politico-economic delicat.
În cadrul politicii sale regionale, România a pus constant accentul pe nevoia de a recunoaşte rolul special al societăţii civile – o punte între politicile guvernamentale şi realităţile din teren, un canal de comunicare între comunităţi şi lideri politici, un partener de implementare a proiectelor cu beneficii locale, naţionale şi regionale. Ne revine datoria de a  facilita consolidarea societăţii civile şi inserţia ei în reţelele europene şi globale, pentru că această tendinţă este în egală măsură în beneficiul nostru, al guvernelor.
Stimaţi invitaţi,
Suntem conştienţi că pentru statele vecinătăţii noastre estice, motivaţia proiectului integrării în structurile europene trebuie întărită printr-o implicare crescută a Uniunii Europene. Susţinem apropierea progresivă de UE a statelor din vecinătatea noastră estică, ca motor al transformării şi extinderii ariei de stabilitate şi prosperitate la nivelul întregului continent european. Acest proces este continuarea logicii proiectului european, ca este unul inclusiv, de construcţie şi, ca atare, nu este îndreptat împotriva altora şi nici nu operează în logica excluderii.
Suntem de asemenea angajaţi în procesele care vizează dezvoltarea abordării Uniunii Europene faţă de vecinătatea sa estică, pe dimensiunea politică, dar şi prin parcurgerea unor etape concrete, cu beneficii palpabile la nivelul societăţilor şi al cetăţenilor din statele regiunii. Avem nevoie de un nivel crescut de ambiţie şi interacţiune în relaţia UE – regiune, ceea ce face salutare atât iniţiativa Sinergiei Mării Negre, cât şi cea a Parteneriatului Estic.
Potenţialul pentru proiecte de cooperare este enorm şi depinde de noi, state membre şi state partenere, să găsim modalităţile eficiente de a valorifica fiecare instrument disponibil. Complementaritatea proiectelor, evitarea duplicărilor, orientarea spre rezultate concrete şi finanţarea în funcţie de aceste rezultate trebuie să fie principiile care să ne ghideze şi pe noi, şi pe dumneavoastră în fructificarea acestor instrumente europene.

În acest context mai larg, dimensiunea neguvernamentală este o oportunitate pentru Sinergia Mării Negre de a-şi dovedi deschiderea şi aplicabilitatea asupra unei game largi de cooperare. Prin continuarea Forumului, sub egida Sinergiei Mării Negre, atât România, cât şi Comisia Europeană, îşi reafirmă un angajament.
Continuitatea proiectului trebuie să determine o conştientizare mai accentuată a similitudinilor, nevoilor şi obiectivelor comune, proces util regiunii, dar şi evoluţiei abordării Uniunii faţă de vecinătatea sa estică. Sperăm să facem, astfel, încă un pas pentru implicarea UE în procesele din zonă, inclusiv prin finanţarea sporită din fondurile europene a proiectelor regionale de succes. Aceasta ar oferi un stimul important pentru revigorarea cooperării la toate nivelurile şi conturarea unei agende regionale conectate la evoluţiile europene.
În ceea ce ne priveşte, Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator naţional al politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare, a identificat domeniile în care România poate împărtăşi din experienţa sa ţărilor partenere: reforme economice, consolidarea democraţiei şi a statului de drept, buna guvernare, educaţia, sănătatea, infrastructura şi protecţia mediului.  Încurajez toţi participanţii şi organizaţiile reprezentate aici să se concentreze, profitând de contactele directe, pe stabilirea de parteneriate şi degajarea unor propuneri de proiecte concrete şi sustenabile în aceste domenii, care să poată fi implementate ca parte a procesului de follow-up la această ediţie şi în pregătirea ediţiei de anul viitor.
Doamnelor şi domnilor,
În esenţă, marele obiectiv care ne apropie pe toţi cei de faţă este acela de a „upgrada” cooperarea în regiunea Mării Negre şi între regiune şi Uniunea Europeană. Dorim să contribuim astfel cu toţii la promovarea stabilităţii, a valorilor comune, a implementării unor reforme curajoase în ţările riverane Mării Negre şi a conturării unei noi culturi politice a cooperării.  Sprijinul nostru pentru formarea acestei tradiţii este mai ales o invitaţie deschisă tuturor partenerilor din regiune şi din UE de a ni se alătura şi de a propune noi proiecte într-o regiune care să devină bogată şi în promisiuni, nu doar în vulnerabilităţi.
Vă doresc mult succes şi pragmatism!