Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
16:22 26 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Sfaturi pentru tinerele mame Cum ne îngrijim şi educăm copiii

ro

15 Nov, 2015 00:00 813 Marime text


Copiii - această minunată zestre a noastră, a ţării, şi a lumii întregi - au nevoie să fie îngrijiţi, apăraţi, hrăniţi, educaţi şi iubiţi, pentru a-şi dezvolta „răsadul“ într-un teren bogat şi ferit de „dăunători“, spre a deveni din „puieţi" copaci falnici, puternici şi folositori omenirii.

De la naştere până împlineşte un an, copilul creşte într-un ritm maxim, care începe să se normalizeze oarecum, la vârsta de 3—4 ani. Capacitatea sa de dezvoltare, de la concepţie până la 4 ani, atinge cam 50%, din totalul de creştere, din punct de vedere fizic şi intelectual. De la 4 până la 8 ani copilul cuprinde 80% din dezvoltarea adultului. Evoluţia fizică şi intelectuală a copilului, este determinată, în primul rând, de natură sa genetică cât şi de mediu şi de armonia şi climatul familial. De aceea, părinţii trebuie să fie atenţi, fiindcă orice tulburare a acestui echilibru, se repercutează asupra dezvoltării ulterioare a copilului, prin traume fizice şi psihice.

Cei „7 ani de-acasă“

Cei „7 ani de-acasă“ de care se pomeneşte mereu, uneori cu ironie, sunt realităţi, care indică perioada cea mai activă a copilului de a-şi însuşi deprinderile, o dată cu stimulii necesari formării trupului, intelectului, psihicului, caracterului, comportamentului prin educaţie. Grija fiecărei mame este să aibă un copil sănătos, fizic şi mintal. Pentru aceasta este necesară asigurarea unui regim, de hrană, muncă, odihnă, somn, ritmic şi igienic. În afară de alternanţele şi influenţele zilei şi nopţii, cu ritmul lor, organismul are un ritm intern — bioritmul — care diferă în timpul zilei de cel din timpul nopţii. În perioada dimineţii, organismul desfăşoară un maximum de energie, mai ales între orele 7—11 si apoi după-amiază între 17—20. Între orele 20 şi 6 dimineaţa bioritmul este mai redus. Ritmul de zi intern variază după lumină şi temperatură, cât şi după activitatea desfăşurată. Atât ritmul de zi cât şi cel de noapte, cer o reglare, o perioadă fixă a intervalului de lucru (muncă) şi de somn. 

Întrucât în acest bioritm sunt angajate fenomenele şi procesele de funcţionare ale organismului, este necesar să ţinem seama de fiecare vârstă în etapele şcolare.
  • Copilul se dezvoltă inegal. Ritmul de creştere este astfel:
  • De la naştere la 1 an ritmul de creştere este maxim (prima copilărie).
  • De la 1 an la 3 ani ritmul începe să mai scadă (a doua copilărie).
  • De la 3 la 6 ani ritmul de creştere este şi mai lent (a treia copilărie).
  • De la 6 la 10 ani ritmul de creştere este mai încetinit (vârsta şcolară mică).
  • Între 10—11 ani şi 13 — 15 ani este perioada şcolară mijlocie; creşterea este intensă (prepubertatea) caracterizată prin apariţia perilor pubiali şi axilari, dezvoltarea glandelor mamare la fete, schimbarea vocii, a înălţimii şi greutăţii corpului.
  • De la 15 la 18 ani începe pubertatea (apare ciclul la fete, secreţia seminală la băieţi).
S-a constatat că azi, datorită condiţiilor de trai, igienei, alimentaţiei şi bunei îngrijiri într-un climat de dezvoltare a societăţii civilizate copii cresc şi se dezvoltă, fizic şi intelectual, mult mai repede ca în trecut şi anume cu 2-3 ani avans. Astfel, ei sunt mai înalţi, mai voinici la trup, mai vioi şi inteligenţi. Saltul de creştere variază de la copil la copil, după natura sa. Cei ce sunt mai puţin dezvoltaţi fizic, nu vor fi supuşi la eforturi mari. Fetele, de asemenea, nu vor face acelaşi efort la 13 ani cum pot face băieţii, la aceeaşi vârstă. Şcolarii trebuie să fie supravegheaţi să aibă o poziţie corectă sprijinită cu spatele de bancă, iar când scriu, umerii să fie paraleli cu linia băncii sau a mesei de lucru. Faptul că stau în bănci, atenţia pe care o au la cursuri, toată activitatea intelectuală, memoria, gândirea, auzul, vederea, solicită efort şi încordare, îi oboseşte. Ritmul prea rapid al predării oboseşte, cel prea lent plictiseşte. Efortul poziţiei din bancă oboseşte muşchii gâtului, ai spatelui, ai mâinilor, braţelor şi antebraţelor. Elevul mai mic oboseşte după 5-7 minute de scris. Respiraţia se succede rapid, bătăile inimii se accelerează. De aceea ei se mişcă şi sunt agitaţi. Capacitatea de muncă este mai mare ziua decât noaptea. Între orele 13—15 capacitatea de muncă se micşorează şi, de aceea, este momentul cel mai propice pentru odihnă.

Când vine de la şcoală, după ce a mâncat, copilul nu trebuie să fie obligat să facă lecţiile imediat, ci lăsat să se odihnească puţin, sau să se joace afară în aer cu ceilalţi copii.
Chiar şi zilele săptămânii nu sunt la fel, din punct de vedere al capacităţii de muncă. Luni este ziua cea mai puţin productivă, apoi capacitatea de lucru creşte în cursul săptămânii, ca să descrească la sfârşit. Tot aşa, în cursul trimestrelor, puterea de concentrare scade la sfârşitul lor. În perioada de capacitate a organismului, trebuie mărit efortul de muncă si în timpul scăderii capacităţii de muncă (de zi sau de noapte, săptămânal sau trimestrial, ori semestrial), se va trece la odihnă pentru recuperarea capacităţii de muncă şi de asimilare.

Trebuie să se ştie că efortul prea mare la cei mici îi oboseşte foarte mult, deoarece perfecţionarea respiraţiei şi a funcţiei cardio-respiratorii nu este prea dezvoltată, ci creşte o dată cu vârsta.
Astfel, efortul fizic şi intelectual excesiv, practicarea sporturilor peste posibilităţile fizice, duc la un dezechilibru intern cu modificări şi în sistemul nervos.

Igiena

Igiena va fi strict supravegheată (duşul, igiena gurii, spălatul urechilor cu apă şi săpun, apoi ştersul lor cu un colţişor de pânză subţire sau cu prosopul).

Lipsa de igienă duce la producerea de dopuri de ceară în urechi, care împiedică auzul. Dacă se spală părul cu apă fierbinte, aceasta intră în ureche şi umflă dopul de ceară şi atunci auzul este cu totul oprit.
El va fi scos doar de medicul specialist, operaţie care este uşoară şi nedureroasă. Nu se va zgâria urechea şi nu se vor introduce degetele în interiorul ei, spre a nu se infecta. La ştrand, sau unde copiii înoată, vor purta cască evitându-se posibilitatea de a intra apa în urechi.

Copilul va fi învăţat să strănute in batistă, spre a nu împrăştia microbii în jur.

Nasul se va sufla într-o batistă sau într-un şerveţel moale de hârtie, nu deodată, ci pe rând fiecare nară. îmbrăcămintea nu va fi nici prea largă, nici prea strimtă. încălţămintea, dacă e strimtă, împiedică circulaţia sângelui şi produce bătături. Dacă este prea largă face rosături prin frecare.
Feţele nu trebuie să poarte tocuri înalte înainte de a împlini vârsta de 18 ani, fiindcă le modifică procesul de creştere. În privinţa comportamentului părinţilor faţă de copii, aceştia nu trebuie să fie nici prea severi şi nici prea exagerat de tandri, dar să fie plini de atenţie grijă şi căldură sufletească. În familiile cu fraţi şi surori vitrege, nu se va face diferenţiere de tandreţe şi tratament pentru a nu şoca grav copiii. 
Copiii vor fi educaţi să-şi facă singuri patul, să-şi cureţe încălţămintea lor şi a părinţilor, să-şi scuture şi să-şi perie hainele şi să facă mici cumpărături (nu în timpul lecţiilor, ci înainte de a le începe, spre a nu fi întrerupţi în perioada de efort intelectual). Celor mici nu li se vor da multe sarcini şi nici greutăţi de dus, peste puterile lor.

Masa de lucru va fi într-o cameră curată, luminoasă şi fără zgomot.

Lumina va fi de la stânga la dreapta ca să nu facă umbre, nu li se va permite să citească în pat, pentru a nu-şi strica vederea şi nici în timpul mesei. Este de dorit un bec opac, spre a se evita o lumină violentă care să crispeze obrazul şi pleoapele.

Părinţii nu trebuie să fie prea exageraţi obligând copilul, din mândria de a avea un copil „minune“, să urmeze cursuri suplimentare exagerate şi paralele, o dată cu activitatea şcolară (prea multe limbi străine, lecţii de muzică, de balet, de pictură sau sculptură etc.) ci vor opta pentru acelea ce sunt mai aproape de gustul şi natura copilului. Nimic nu trebuie să fie forţat. Odihna va fi activă, adică joaca în aer liber şi sportul. Se va evita sur¬menajul copiilor, alternându-se studiul cu joaca; trebuie asigurate liniştea şi somnul regulat, respectându-se locul fix de culcare. În timpul efectuării lecţiilor, zgomotele pot produce copiilor ameţeli, vome, dureri de cap şi scăderea capacităţii intelectuale.

Nevoia de odihnă a copiilor este cu mult mai mare decât a adulţilor. Pentru cei mici sunt necesare 12 ore de somn, pentru şcolarii mici 11 - 12 ore, pentru şcolarii mari 10 - 11 ore, iar pentru adolescenţi 9 ore.
Alimentaţia va fi raţională. Se vor consuma multe produse lactate, .carne, ouă, legume, făinoase, brânzeturi, dulciuri, fructe proaspete şi uscate, mult peşte care conţine fosfor şi iod şi vor fi în raport cu vârstă, sexul şi efortul depus, din punct de vedere cantitativ.

în afară de vitaminele ce se găsesc în zarzavaturi şi fructe se va face şi p cură de vitamine ca: vitamina A (pentru creştere), vitaminele B, Bi, 63, B6, B12 (pentru sistemul nervos), vitamina C (pentru creştere corporală şi pentru mărirea rezistenţei la boli), vitamina D (pentru întărirea oaselor, dinţilor şi unghiilor). Mesele se vor lua de 5 ori pe zi, împărţite fără mari diferenţieri între ele, cea mai mare cantitate fiind la prânz. În perioada examenelor şi a marilor eforturi, în convalescenţă, alimentaţia va fi mai substanţială şi mai bogată în vitamine.

Din aceeași categorie:

Ilustrație realizată de Luana Profor

Ti-a placut articolul?

Comentarii