Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
13:51 21 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

UPDATE Raport MCV - DNA este considerată una dintre instituţiile cheie în consolidarea credibilității

ro

27 Jan, 2016 14:56 646 Marime text
 
Cu referire la Raportul Comisiei Europene privind Progresul României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), dat publicității astăzi, s-a transmis faptul că: Raportul Comisei Europene remarcă rezultatele „impresionante” în combaterea corupţiei la nivel înalt ce implică „politicieni de marcă şi funcţionari publici de rang înalt”, evidenţiază atenţia acordată de către DNA identificării corupţiei la nivel local şi remarcă o consolidare a sprijinului public de care beneficiază DNA, reflectată de numărul tot mai mare de sesizări din partea populației şi de sondajele de opinie, se arată într-un comunicat.
 
Pe de altă parte însă, în raport se reia observaţia consemnată și în raportul anterior, şi anume că răspunsurile Parlamentului la cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari (pentru a permite inițierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv), sunt lipsite de criterii obiective, neexistând o justificare clară și consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri. În acest context, se notează ca, în anul 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari.
 
Trimiterea in judecată: Se consemnează faptul că, în cursul anului 2015, DNA a trimis în judecată peste 1.250 de inculpați, printre aceștia numărându-se prim-ministrul, foști miniștri, parlamentari, primari, președinți ai Consiliilor județene, judecători, procurori și o gamă largă de înalți funcționari. De asemenea, se notează că DNA și-a intensificat măsurile intermediare de înghețare a averilor în aceste cazuri, cuantumul averilor înghețate fiind de 452 de milioane euro. Combaterea practicilor de corupție în sistemul judiciar a reprezentat o prioritate pentru DNA și pentru autoritățile judiciare. Numărul de cazuri scoase la iveală a crescut în ultimii ani și sistemul judiciar a arătat din ce în ce mai mult că dorește să demonstreze că are standarde înalte de integritate.
 
Corupția la nivel local: Raportul subliniază că o tendință specifică a fost identificarea corupției la nivel local. Începând cu anul 2013, numărul total de funcționari locali trimiși în judecată pentru corupție se ridică la aproape 100 de primari, peste 20 de președinți ai Consiliilor județene și zeci de alți funcționari locali.
 
Finalizarea în instanţe: Documentul constată că rezultatele solide au inclus atât punerea sub acuzare cât şi soluționarea, cu regularitate, al unor cazuri de corupţie la nivel înalt. Referitor la finalizarea cauzelor, se arată că, și în cauzele în care există un mare număr de martori și probe complexe, judecătorii ICCJ – instanţa la care ajunge o mare parte a dosarelor anticorupţie - au depus eforturi susținute pentru a asigura respectarea drepturilor procedurale ale tuturor părților. Durata procedurilor s-a menținut, de asemenea, relativ scurtă: majoritatea cauzelor finalizate au fost înregistrate în 2014 și 2015.
 
Raportul notează că condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuți din România pentru corupție la nivel înalt este un semn că tendința subiacentă în ceea ce privește independența justiției este pozitivă și că nicio persoană care comite o infracțiune nu se situează mai presus de lege.
 
Concluzii referitoare la combaterea corupţie la vârf: DNA este considerată a fi una dintre instituţiile cheie în ceea ce privește consolidarea credibilității și a profesionalismului sistemului judiciar prin obținerea, în timp, a unor rezultate solide. Totodată, este subliniat rolul important pe care conducerea instituțiilor respective l-a jucat în acest sens, persoanele din conducere fiind confruntate cu critici personale puternice.
Raportul concluzionează că „menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției; legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile.”
Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost creat la momentul aderării României la Uniunea Europeană în 2007. Începând cu momentul respectiv, rapoartele privind MCV au evaluat progresele realizate de România și au căutat să ajute la orientarea eforturilor autorităților române prin recomandări specifice, în materie de reformă a sistemului judiciar și de luptă împotriva corupției.


UPDATE, ora 17.50:

  
Conducerea CSM a transmis punctul de vedere privind progresele înregistrate de România în cursul anului 2015 în cadrul Mecanismului  de Cooperare şi Verificare.
 
„Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii apreciază ca obiectiv  modul în care raportul reflectă evoluțiile înregistrate de România în ceea ce privește activitățile monitorizate în cadrul acestui mecanism, în special pe aspectele referitoare la activitatea sistemului judiciar şi a Consiliului Superior al Magistraturii, ca parte a autorității judecătorești.
Consiliul consideră ca fiind observate într-o dimensiune realistă evoluțiile, iar în ceea ce privește durabilitatea progreselor înregistrate, achiesează asupra faptului că sustenabilitatea procesului de reformă reprezintă una din condițiile menite să arate că un mecanism precum cel în cauză  nu mai este necesar.
Referindu-se la activitatea CSM, raportul evidențiază progresele realizate cu privire la independența sistemului judiciar și reforma judiciară. Sunt menționate/notate în acest sens atât demersurile Consiliului pentru modificarea procedurilor de numire a conducerii parchetelor, promptitudinea și celeritatea măsurilor luate pentru apărarea independenței justiției, cât și colaborarea și măsurile luate pentru implementarea noilor coduri, măsurile adoptate în legătură cu Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar, activitățile privind formarea profesională, concursurile pentru ocuparea posturilor, precum și sesizarea ministrului justiției cu importante propuneri legislative.
În acest context, au fost remarcate eforturile depuse de Consiliu pentru creșterea rolului instituțiilor cheie din domeniul justiției în elaborarea unor proceduri de selecție transparente și bazate pe merit - cu evitarea  interferențelor politice - în numirile la vârf, având drept scop  asigurarea  unei conduceri robuste şi sprijinirea  independenţei justiţiei.
Din această perspectivă, recomandarea Comisiei Europene privind reglementarea prin lege  a unei proceduri mai robuste și mai independente de numire a șefilor marilor parchete se suprapune viziunii promovate de Consiliul Superior al Magistraturii, prin recentele  propuneri legislative înaintate ministrului justiţiei.
Pe fondul frecventelor critici la adresa magistraților exprimate de către politicieni și în mass-media, precum și a lipsei de respect față de unele hotărâri judecătorești - numărul  cererilor de apărare a independenţei justiţiei fiind în creştere - Raportul Comisiei Europene reia o temă recurentă, menţionată pentru prima dată în raportul publicat în 22 ianuarie 2014, referitoare la eficienţa moderată a mecanismelor efective puse prin lege la dispoziţia Consiliului, acestea asigurând doar o compensaţie morală, declarativă a magistraţilor vizaţi. Astfel, deşi se apreciază că „ încheierea cu succes a urmăririi penale și condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuți din România pentru corupție la nivel înalt corespunde unei tendințe subiacente pozitive în ceea ce privește independența justiției, CSM nu poate asigura un nivel de acoperire în mass-media a comunicatelor sale de presă echivalent cu cel de care s-au bucurat criticile inițiale și, dincolo de acest sprijin moral, CSM nu oferă ajutor financiar sau juridic magistraților care cer reparații în instanță”.
Observarea de către Comisie a faptului că  autoritățile parlamentare pot avea un rol în ceea ce privește monitorizarea comentariilor exprimate de aleșii în forul legislativ, precum şi  recomandarea din raportul de  anul trecut privind    “includerea  în Codul de conduită al parlamentarilor a unor dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar” se suprapun viziunii şi propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul activităţilor specifice unor grupuri de lucru cu reprezentanţi ai legislativului.
În ceea ce priveşte reforma judiciară, la 2 ani de la intrarea în vigoare a codurilor penale, raportul constată, în continuare, lipsa unei stabilităţi legislative, generată în principal de procedurile parlamentare recurente.
Raportul evidenţiază eforturile depuse de Consiliu, alături de Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul general, Institutul Național al Magistraturii și Ministerul Justiției pentru a oferi sprijin susținut tuturor instanțelor și parchetelor în scopul facilitării tranziției și al depășirii obstacolelor.
Raportul menţionează, cu titlu de noutate, alături de instrumentele specifice Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, eficienţa unor măsuri manageriale precum  reuniunile periodice iniţiate în anul 2015 a reprezentanţilor CSM, INM şi   curţilor de apel, dar şi lansarea portalului de jurisprudenţă ROLII, pentru consolidarea unei jurisprudenţe unitare. Aceste reuniuni se concentrează asupra chestiunilor cu privire la care există interpretări divergente, iar soluțiile comune se transmit tuturor instanțelor”, au transmis reprezentanții CSM.
 
Atât în conținutul Raportului inițial, cât și în Raportul tehnic care însoțește raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu au fost făcute o serie de aprecieri referitoare la activitatea Direcției Generale Anticorupție, atât pe segmentul de prevenire, cât și de combatere a corupției.

Astfel, se apreciază faptul că “DGA a acumulat expertiză în prevenirea și controlul corupției, fapt ce îi conferă DGA posibilitatea de a împărtăși experiența cu alte instituții cu scopul de a întări prevederile Strategiei Naționale Anticorupție”.

În conținut se mai face trimitere, printre altele, la Ghidul de informare pentru cetățeni în relația cu structurile MAI, editat de DGA, prin care se atrage atenția asupra eventualelor acte de corupție ce pot surveni sau apărea în cadrul procesului de obținere a documentelor elaborate de instituțiile din cadrul acestui minister, precum și elaborarea, în cooperare cu Ministerul Public, a unui Studiu privind sistemul de educație1 9 cu scopul de a prevedea măsuri pentru o prevenire mai bună a corupției.


Sursa foto: masapresei.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii