Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:27 19 10 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviuri live Vechea aşezare turcească Alacap, poveştile Canalului vs 88 de ani de istorie a comunităţii din Poarta Albă (documente + galerie foto)

ro

17 Sep, 2018 00:00 3363 Marime text
Dobrogea, ţinutul unic dintre Dunăre şi mare, a fermecat întotdeauna călătorul, l-a îmbiat cu peisaje dintre cele mai spectaculoase, cu pitorescul aşezărilor în care, de veacuri, oameni dintre cei mai diferiţi ca etnie au învăţat îşi construiască existenţa, împletindu-şi obiceiurile şi respectându-şi credinţele. Săptămâna aceasta facem un popas în localitatea Poarta Albă şi discutăm despre comunitate, personalităţi şi proiecte de dezvoltare în cadrul proiectului „Interviu Live. Judeţul Constanţa în anul Centenarului“.
 
Interviul live cu primarul comunei, Vasile Delicoti, va putea fi urmărit pe https://www.facebook.com/ziuaconstanta/
marţi, 18 septembrie, ora 14.00, când vom afla ce propune concret administraţia locală locuitorilor din Poarta Albă în anul Centenarului.

Istoricul aşezării 

Comuna Poarta Albă se afla la 23 km de municipiul Constanţa şi, respectiv 15 km de municipiul Medgidia, în partea estică a judeţului. În componenţa sa intră satele Poarta Albă, reşedinţă de comună, şi Nazarcea (Galeşu), aflat la o distanta de 3 km. Situarea comunei pe linia ferată Constanţa - Bucureşti îi creează bune mijloace de comunicaţie cu alte comune din zona şi chiar cu întreg judeţul.
Drumurile publice însumează 64.5 km, din care asfaltate 3.5 km, pietruite 21 km, drumuri de pământ 10 km.
 
Săpăturile de-a lungul Canalului Dunăre - Marea Neagră din perioada de început a anilor 1950 au ocazionat o seamă de descoperiri arheologice de mare importanţă pentru întreaga zonă. Astfel, la 21 februarie 1951 a fost descoperit un depozit de aur şi bronz cu prilejul unor săpături pe teritoriul comunei Poarta Albă, şi anume la poalele pantei de est a Văii Galeşului. În 1951 era consemnată descoperirea unui fragment ceramic de epoca romană târzie sau început de epoca bizantină, pe latura vestică, la 1,75 m adâncime.

De pe locul La Suta, la nord-est de Galeşu, s-a extras material ceramic de dinainte de administraţia romană, iar la aproximativ 3 km nord-est de Galeşu, pe latura de răsărit a Văii Nazarcea au fost aduse la suprafaţă fragmente de amorfe, olane, pietre de epoca romană. În 1958 se făcea o descoperire cu totul deosebită în aria comunei Poarta Albă, şi anume doi colţi întregi ai unui mamut de proporţii considerabile, găsiţi în stratul de loess la o adâncime de aproximativ 12 metri.

Datele istorice referitoare la epoca modernă oferă numeroase indicii despre evoluţia localităţii. Se pare ca satul Alakap fusese înfiinţat pe la 1812 de vreo câteva zeci de familii de tătari şi turci. Istoricul Alexandru Arbore lua în discuţie în Analele Dobrogei, din iulie-septembrie 1923, o hartă rusească de la 1838 pe care satele Alakapu şi Nazarcea apar ca devastate în urma razboaielor ruso-turce. Pe la 1850, cunoscutul agronom Ion Ionescu de la Brad vizita Dobrogea, în condiţiile în care deplasarea de la o localitate la alta se făcea cu dificultate.
 
În călătoriile sale, Ion Ionescu de la Brad a întâlnit numeroase vestigii romane. Geograful Grigore Dănescu evidenţia localitatea în „Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Constanţa” apărut în 1897, numind-o Alacapa, Alacap sau Alacapo.
Marele dicţionar Geografic al României apărut în 1901 sub semnătura lui George Ioan Lahovari descria satul Nazarcea ca fiind situat la 5 km distanţă de satul de reşedinţă al plăsii Omurcea.

Scriitorul Dimitrie Anghel fusese numit pe la 1907 funcţionar în Direcţia administrării bunurilor Dobrogei. În aceasta calitate a fost trimis să aducă date de pe teren despre atribuirea unor loturi de pământ existente doar pe hârtie, în comunele Caratai (Nisiparii) şi, respectiv Alacap (Poarta Albă). Creşterea numărului populaţiei româneşti a determinat şi schimbarea denumirii vechi turceşti Alacap cu Poarta Albă în anul 1930.

În anul 1940, pe fondul turnurii pe care evenimentele istorice o luaseră în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, populaţia germană a fost strămutată în ţara de origine. Foarte puţini germani s-au mai întors.
Intenţia de a se construi un canal navigabil existase de pe la jumătatea secolului XIX-lea şi fusese pusă în circulaţie de Ion Ionescu de la Brad. Proiectele de construcţie au existat până ce, în timp construirea canalului avea să capete dimensiuni politice din cele mai nefaste întrucât în perioada anilor 1950 - 1953, între cei care au pornit lucrările s-au aflat deţinuţi politic şi astfel Poarta Albă a devenit numele unui temut lagăr de munca forţată. Practic lucrările au fost sistate în 1953. La 29 septembrie 2000 a avut loc inaugurarea şi sfinţirea Coloanei Comemorative închinate deţinuţilor politici de la Canal, din perioada 1950 - 1953. Inaugurarea oficiala a Canalului a avut loc pe 26 mai 1984, şi leagă portul Constanţa şi portul Cernavodă, scurtând distanţa spre mare cu 400 km.
 

Sărbători locale 

În anul 2009, prin HCL nr. 59/30.06.2009 s-a înfiinţat sărbătoarea „Zilele comunei Poarta Albă”, sărbătoare ce se desfăşoară în ultima sâmbătă şi duminică din luna iulie a fiecărui an. În cadrul sărbătorii se desfăşoară activităţi cultural-artistice, recreative ce implică participarea elevilor şcolilor generale din comuna şi a Grupului Şcolar Agricol Poarta Albă, precum şi a copiilor de la Grădiniţa nr. 1 din localitatea Poarta Albă. De asemenea, în cadrul aceluiaşi eveniment sunt invitate nume reprezentative ale muzicii populare şi uşoare româneşti.
 

Educaţia în comuna Poarta Albă 

Comuna Poarta Albă are şapte unităţi de învăţământ din care: un liceu, trei scoli cu treizeci şi şapte de săli de clase şi trei grădiniţe cu trei săli de clase.
 
În prezent şcoala cu clasele I - VIII din Poarta Albă are laboratoare pentru disciplinele de fizică, chimie, biologie, are o sală şi teren de sport, o bibliotecă cu peste 6500 de volume, sala pentru cercul de pictură, parteneriate cu alte şcoli, cât şi o importantă colaborare cu Consiliul Europei.
 
Agricultura 
 
Suprafaţa agricolă a comunei este de 4406 ha, din care 3659 teren arabil, 257 păşuni şi, respectiv 938 ha de vie. Culturile predominante sunt cele de: porumb, grâu, floarea-soarelui, legume şi cartofi. Poarta Albă deţine 51% din suprafaţa cultivată cu vie şi dată în arendă către S.C. Murfatlar România, în prezent societate comercial privată ce se întinde pe aproximativ 938 ha. Podgoria Murfatlar este cea mai întinsă din ţară ce aparţine unui unic producător, cu o suprafaţă de 2600 ha, ce dau o producţie medie de 18.000 tone/an.
 

Administrație eminamente liberală la Poarta Albă 

Consiliul Local Poarta Albă este format din: primarul Vasile Delicoti (PNL), viceprimarul Florentina Ţigmeanu (PNL) şi consilierii locali: Litescu Constantin - PNL, Gigea Milica - PNL, Mosteanu Leonora - PNL, Goria Iulian - PNL, Raiciu Vasile - PNL, Vișan Ion - PNL, Stavian Tiberiu - PNL, Ciuca Valentin - PNL, Vasile Nicu - PNL şi Tudose Valentina-PNL. Declaraţiile de avere şi de interese ale aleşilor locali din localitatea Poarta Albă le puteţi consulta în secţiunea „Documente”.
 
Legat de proiectele de dezvoltare a localităţii, administraţia locală, ca reprezentant al comunităţii, susţine că această perioadă are o semnificaţie deosebită deoarece strategia de dezvoltare economico - socială a comunei va trebui să demonstreze capacitatea de a atrage resurse pentru a putea satisface cerinţele de calitate şi completivitate. Despre proiectele aflate în derulare sau în faza de precontractare vom discuta marţi, la Interviuri Live, cu primarul localităţii.
 

Personalităţile comunei 

Comuna Poarta Albă are, ca fiecare aşezare din Dobrogea, oameni emblematici care au contribuit la dezvoltarea comunității. Printre aceştia îi regăsim pe prof. dr. în istorie Gheorghe Giurea, care a fost cooptat ca inspector de specialitate în MEN, primii dascăli ai Şcolii nr. 1 din localitatea, familia de profesori Elena şi Constantin Dumitrescu, prof. de limba şi litera română şi latină Dorina Mustăţea, fratele său, Nicolae Mustăţea, fost angajat al Centrului Meteorologic Dobrogea, sau Aneta Popescu Black - membră în Consiliul Europei, absolventă a şcolii din localitate.
 
Aurelia Oprea este o altă personalitate a comunei, care a făcut educaţie pentru copiii din Poarta Albă timp de aproape 40 de ani. Acum este pensionară, are 81 de ani şi este o enciclopedie vie a satului. Povestea învăţătoarei, declarată Omul Centenar al comunităţii din Poarta Albă, o vom afla chiar de la dânsa, la Interviuri Live.
 
Citeşte şi: 
 
Oameni ale căror reușite, idei, eforturi vor modela județul Constanța în următorii 100 de ani Lansăm „Interviuri live ZIUA de Constanța“

Ti-a placut articolul?

Comentarii