Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:29 14 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Fostele colonii Sarighiol şi Acbasi, exodul populaţiei din anii '70, cetatea antică şi rezervaţia Hagieni, sub lupa ultimilor 100 de ani! (documente + galerie foto)

ro

30 Oct, 2018 00:00 1989 Marime text
Albeşti este o comună în judeţul Constanţa formată din satele Albeşti (reşedinţa), Arsa, Coroana, Cotu Văii şi Vârtop. Comuna se află în sud-estul judeţului, la est de oraşul Mangalia, pe malurile râului Albeşti.  Este traversată de şoseaua judeţeană DJ 391, care o leagă spre est de Mangalia şi spre vest de Negru Vodă (unde se intersectează cu DN39) şi mai departe de Cerchezu şi Independenţa.
 
Cum s-a dezvoltat comuna Albeşti în ultimii 100 de ani aflăm joi, 1 noiembrie 2018, ora 14.00, pe https://www.facebook.com/ziuaconstanta/, de la primarul localităţii, Gheorghe Moldovan. Joi, aflaţi mai multe despre ce au însemnat ultimii 100 de ani pentru unul dintre cele mai încărcate de istorie locuri ale Dobrogei. Nu vor lipsi din discuţie nici personalităţile care şi-au lăsat amprenta asupra comunităţii şi, bineînţeles, vom atinge şi subiecte legate de strategii de dezvoltare a localităţii, investiţii, fonduri europene, servicii publice, învăţământ sau performanţe culturale şi sportive. Aşteptăm şi întrebările dumneavoastră pentru invitatul ediţiei, în timp real, pe pagina noastră de Facebook.
 
Istoric şi identitate
 
Prima atestare a comunei Albeşti datează de pe vremea stabilirii populaţiei turceşti din Crimeea în anul 1856 pe aceste meleaguri.
Din aceasta cauză, până în anul 1924, comuna Albeşti a avut denumirea turcească, Sarighiol, şi era formată din doua colonii turceşti (una spre răsărit care se numea Sarighiol şi alta spre apus care se numea Acbasi). Ulterior, populaţia dominanta era alcătuită din români şi nemţi.
În anul 1940 se face schimbul de populaţie cu Cadrilaterul, apoi în anul 1970 are loc un exod de populaţie din Moldova, Oltenia şi Maramureş, venită pentru munci agricole, care se stabileşte în satele comunei.
 
Cetatea antică Albeşti
 

De câteva zeci de ori mai mică decât marile cetăţi antice de pe litoral, aşezarea fortificată de la marginea comunei Albeşti este considerată de arheologi drept unul dintre cele mai importante situri din întreaga ţară.
Fortul grecesc a fost descoperit din întâmplare de un profesor aflat în excursie cu elevii săi. Zidurile, cu o grosime între 1.20 şi 1. 60 metri, erau impenetrabile pentru atacatorii acelor vremuri.
La mai bine de două milenii de la construcţia sa, fortul le ridică mai multe semne de întrebare constructorilor. Zidurile sunt compuse din blocuri mari de piatră, care nu sunt legate cu nici un liant între ele. Dilema este cu atât mai interesantă cu cât fortul era aparat de un turn înalt de câţiva metri, iar întreaga construcţie a fost ridicată pe marginea unei văi.
Arheologii vehiculează ipoteza prelucrării aproape perfecte a laturilor cuburilor de piatră, care, datorita greutăţii proprii, s-au „lipit” perfect unele de altele şi a rezultat astfel un zid masiv. Soluţia, rudimentară comparativ cu modul de construcţie a marilor cetăţi din aceeaşi perioadă, a generat însă o rezistenţă incredibilă a întregii structuri.
 
Economie
 
Resursele pe care se bazează potenţialul economic al comunei sunt numai resurse proprii (terenuri arabile, păşuni, fâneţe, produse animaliere şi vegetale).
Obiectivele specifice dezvoltării economice ale autorităţii locale: stimularea realizării de investiţii în zonă şi creşterea numărului de asocieri ale agenţilor economici.
Direcţiile strategice de intervenţie vizează: dezvoltarea şi susţinerea unui mediu economic performant, capabil să asigure creşterea economiei locale, ocupare şi piaţa muncii, îmbunătăţirea reprezentării agenţilor economici din comună pe piaţa judeţului Constanţa şi creşterea contribuţiei agenţilor locali.
 
Populaţie
 
Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Albeşti se ridică la 3.428 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.503 locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt români (91,57%), cu o minoritate de tătari(2,39%). Pentru 5,63% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (90,34%), cu o minoritate de musulmani (2,6%). Pentru 5,63% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţă confesională.

Administraţie liberală la Albeşti
 
Comuna Albeşti este administrată de un primar şi un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gheorghe Moldovan, de la Partidul Naţional Liberal, a fost ales în 2008. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componenţă pe partide politice: viceprimarul Cristian Vlad (PNL) şi consilierii locali: Adrian Iulian Topliceanu (PNL), Georgel Petcu (PNL), Florea Ciocîrlan (PNL), Gheorghe Cîrstescu (PNL), Marcel Dragomir (PNL), Ion Matei (PNL), Claudiu Constantin Cune (UNPR), Octavian Erimia (UNPR), Olimpiu Dumitru Carauleanu (PMP), Marian Gâscan (PRU), Ionuţ Georgescu (PSD), Gheorghe Bărbulescu (PSD). Declaraţiile de avere şi de interese ale aleşilor locali din Albeşti pot fi consultate în secţiunea „Documente”.
 
Învăţământ şi cultură
 
Locuitorii comunei beneficiază de existenţa unui cămin cultural şi a unei biblioteci. De asemenea pe raza comunei Albeşti funcţionează un număr de 4 şcoli şi tot atâtea grădiniţe.
 
Rezervaţia naturală Pădurea Hagieni
 
Pădurea Hagieni este o rezervaţie naturală cu profil zoo-botanic în Podişul Negru Vodă, din judeţul Constanţa. Are o suprafaţă de 431, 63 ha şi se întinde pe teritoriul administrativ al oraşului Mangalia şi al comunelor Limanu şi Albeşti. Importanţa pădurii dominate de specii de stejar rezidă din faptul că este un loc de cuibărit pentru diverse specii de păsări. Situata pe direcţia sud - sud - vest faţă de municipiul Mangalia. Este o insulă de arbori termofili în stepa dobrogeană, cu  o deosebita valoare ştiinţifică, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional. Această valoare se trage din faptul că este situată la intersecţia cailor de migrare a florei pontice, balcanice, mediteraneene, central-europene, aralocaspice şi iliro-moesiace, ceea ce face să existe o mare varietate a elementelor floristice. Fauna este deosebită şi diversă, adăpostind specii de origine sudică, unele chiar ocrotite prin lege, cum sunt speciile de reptile: Testudo graeca iberica - broasca ţestoasă dobrogeană şi Vipera ammodytes montandoni - vipera dobrogeană cu corn. Rezervaţia ocupă singurul teritoriu încadrat în Provincia Euxinică din regiunea mediteraneană iar accesul spre rezervaţie se face pe DJ Mangalia - Albeşti.
 
Citeşte şi:
 
Oameni ale căror reuşite, idei, eforturi vor modela judeţul Constanţa în următorii 100 de ani Lansăm „Interviuri live ZIUA de Constanţa“
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii