Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:53 27 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Sport şi artă în centrul Constanţei (galerie foto)

ro

26 Jan, 2018 00:00 977 Marime text
Situată în centrul oraşului, în Parcul Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“, mai nouă decât clădirea instituţiei de cultură, Sala Sporturilor este un reper al Constanţei, în care au loc importante competiţii, dar şi evenimente artistice.

Clădirea situată pe bd. Tomis nr. 104 a fost construită în perioada septembrie 1957 - martie 1958, când se punea un deosebit accent pe activităţile de acest gen, regimul aflat la putere văzând în sport un important mijloc de propagandă, un „ambasador ideologic“, performanţele pe care statele comuniste le obţineau în acest domeniu fiind comparabile cu cele din ţările capitaliste.

Cu o capacitate de 1.300 de locuri, Sala Sporturilor a fost deschisă pe 1 iunie 1958. Ulterior, a fost supusă unor modificări (decembrie 1984 - februarie 1985), pentru a găzdui 2.000 de spectatori.

Clădirea de formă rectangulară are la intrarea principală, care se deschide spre Parcul Teatrului, şi pe latura dinspre bd. Tomis câte un portic cu mai multe coloane, deasupra cărora se află ferestre mari ce învăluie edificiul în lumină naturală.

Pe faţada principală, cea dinspre teatru, porticul este încadrat, în partea de sus, de două basoreliefuri realizate în 1960 de sculptoriţa Zoe Băicoianu, intitulate „Tineri sportivi“, unul reprezentând un grup de fete care joacă volei, iar celălalt un grup de tineri, unul dintre băieţi fiind redat în mişcare ţinând într-o mână o minge, iar în cealaltă o rachetă de tenis.

În faţa edificiului, devenind cu timpul un simbol al său, se află o altă lucrare reprezentativă, cu tematică sportivă, sculptura „Aruncătorul cu discul“, semnată de Boris Caragea, realizată în anul 1958.

Sala Sporturilor din Constanţa este gazdă nu doar pentru activităţile sportive, ci şi pentru cele culturale. Nu trebuie uitate grandioasele întâlniri ale Cenaclului „Flacăra“ care se organizau aici. Ori de câte ori vine la Constanţa în concert, Ştefan Hruşcă îşi reaminteşte mereu că la Sala Sporturilor din Constanţa a lansat, în 1982, emoţionantul cântec „Rugă pentru părinţi“, pe versuri de Adrian Păunescu. Revenind mai spre zilele noastre, amintim că, anul trecut, în această sală a concertat vestitul pianist Richard Clayderman.
 
Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. 
 
Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălţat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-au înălţat monumente, spre veşnică neuitare.
 
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!
 
Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa i-a împlinit în 2017. 

 
Sursa foto: ZIUA de Constanţa
 
Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, pe care vă invităm să o exploraţi.

 

 

 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii