#scrieDobrogea: Farul Constanța - călăuza navigatorilor sau când lumina învinge întunericul (galerie foto)
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:27 19 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Farul Constanța - călăuza navigatorilor sau când lumina învinge întunericul (galerie foto)

ro

29 Dec, 2017 00:00 2452 Marime text
Luminile lor licăresc în noapte, la intervale regulate de timp, străpung negura și reprezintă un reper dătător de speranță pentru cei ce rătăcesc pe mișcătoarele cărări de ape. Vorbim despre farurile fără de care navigația din toate timpurile ar fi de neconceput. Așa cum e și farul Constanța, far de aterizare, care străpunge ceața și întunericul de aproape șase decenii. 
 
Un far călăuzitor, trainic înălțat pe pământ, este o condiție sine qua non pentru orașele portuare, iar Constanța nu face excepție de la această regulă. Nu trebuie uitat că Farul Genovez s-a aflat pe vechea stemă a Constanței, alături de corabia cu trei catarge. Această stemă mai poate fi văzută pe basorolieful situat deasupra intrării celui de-al doilea sediu al Primăriei Constanța, actualul sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
 
Farul „nou“, în opoziție cu cel vechi, de pe faleza Cazinoului, numit și „farul genovez“, dar și cu Farul „Carol I“, dat în funcțiune în 1903 la extremitatea digului mare din portul Constanța, partea de est, a devenit, de la înălțarea sa, o construcție emblematică pentru un oraș-port precum este Constanța.
 
A fost construit în anul 1958 și dat în funcțiune doi ani mai târziu, în anul 1960, chiar la sfârșitul lunii decembrie. Construcția din apropierea Gării Constanța domină prin monumentalitatea sa întreaga zonă, cei 58 de metri înălțime recomandându-l ca fiind cel mai înalt far de litoralul românesc al Mării Negre. Turnul este din beton armat și are forma unui trunchi de piramidă cu trei fețe. La cupola albastră piramidală din oțel se ajunge urcând o scară cu 259 de trepte de formă elicoidală. Lumina albă a farului, cu grup de două sclipiri - perioada 29,8 sec -, este vizibilă de la 24 de mile marine. El funcționează și ca radiofar. În 2004, după aproape 45 de ani de funcționare continuă, farul Constanței a intrat în reparații capitale.
 
Farul acesta face parte din cele șapte faruri de aterizare (Constanța, Mangalia, Tuzla, Midia, Gura Portiței, Sfântul Gheorghe și Sulina), care, alături de cele trei faruri și șase lumini de intrare în porturi, deservesc litoralul românesc al Mării Negre. Ele se află în administrarea Direcției Hidrografice Maritime (DHM) Constanța, care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, subordonându-se Statului Major al Forțelor Navale Române.
 
Întreținerea farurilor se face pe baza unei taxe de far pe care o plătesc toate navele: comerciale și militare. Un far nu se stinge niciodată, iar atunci când acest lucru se întâmplă, totul se face pe baza unui aviz special.
 
Cel mai cunoscut far al tuturor timpurilor rămâne însă Farul din Alexandria, considerat ca fiind una dintre cele șapte minuni ale lumii. De altfel, numele de „far“ provine chiar de la insula Pharo din golful Alexandriei, pe care a fost înălțat în anul 283 î.Hr. această impunătoare construcție a lumii antice, neegalată în măiestrie și frumusețe.
 

Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii.

În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem.

Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au ridicat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-au înălţat monumente, spre veşnică neuitare.

 
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!
 
Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa îi sărbătoreşte anul acesta.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, pe care vă invităm să o exploraţi.
 
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii