Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:10 13 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#sărbătoreșteDobrogea141 Cum au căpătat multe localități din județul Constanța actualele nume. Cine le-a redenumit și de ce

ro

15 Nov, 2019 00:00 1836 Marime text
La 141 de ani de la revenirea Dobrogei pe harta României, în preambulul evenimentului dedicat Zilei Dobrogei, organizat pe data de 23 noiembrie de cotidianul ZIUA de Constanța, aducem în atenția dobrogenilor, dar și a tuturor celor interesați de istoria acestui ținut, detalii interesante legate de vechile și noile denumiri ale localităților din județul Constanța.


 
În anul 1926 era publicat în Monitorul Județului Constanța, pe care îl găsim în revista „Analele Dobrogei“ - anul 7 din 1926 (număr pe care îl puteți parcurge în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța) un Tablou privind împărțirea administrativă a Județului Constanța, în care sunt trecute plasele care compun județul Constanța, cu vechile și noile denumiri ale satelor și comunelor ce îl compun.
 
Această acțiune, în care apar „54 de numiri nouă românești date satelor din județul Constanța, în urma cererii populației românești ce le locuește“, a fost considerată un mare succes al publicației „Analele Dobrogei“, „continuată și în presa din Constanța, în Dobrogea jună, precum și verbal de locuitorii provinciei“.
 

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF


 
Mai jos redăm numele comunelor și ale satelor, pe plăși, așa cum apar în Monitorul Județului Constanța.
 
Astfel, în plasa Constanța, cu reședința în comuna Canara, satul Horozlar este denumit Cocoșul, Caracoium, din comuna Cogealia, este redenumit Năvodari, localitate desprinsă din Cicrâcci. După această dată, și Cicrâcci va purta numele de Sibioara, cu reședința la Sibioara, în componența sa fiind înființat și satul Oituz.
 
În Topraisar, cu reședința la Topraisar, Muratanu-mic este redenumit Biruința, iar în comuna Tuzla, cu reședința la Tuzla, unul din satele componente, Mangeapunar, este redenumit acum Costinești. De asemenea, comuna Hasancea este redenumită Valul lui Traian, cu reședința la Valul lui Traian.
 

Plasa Cernavoda, cu reședința la Cernavoda

 
Aici, localitatea Boascic este redenumită Dunărea, iar Azizia și Facria - Saligny, respectiv Făclia. Totodat,ă Chiorcișmea este redenumită Țepeș Vodă și devine reședință de comună, iar satul component Tașpunar este redenumit Siliștea.
 

Plasa Cogealac, cu reședința în comuna Cogealac

 
Și aici se ține seama de doleanțele locuitorilor.
Astfel, Caranasuf capătă o nouă denumire, Istria, dar apar și localitatea Mihai-Viteazul, cu reședința la Mihai-Viteazul, comună nouă dezlipită din Casachioi, precum și Pantelimon de Jos, cu reședința la Pantelimon de Jos, și satul component Runcu, acesta din urmă având ca veche denumire Terzichioi.
 
În componența județului Constanța intră și Râmnic, cu reședința la Râmnicu de sus, și satele Râmnicu de jos, Călugăreni, Colilia și Cucicuchioi, în document făcându-se precizarea că aceasta este dezlipită de la Tulcea. Pelitlia este redenumită Săcele, iar Vadul Traian este noul nume al localității care anterior se numea Carahman.
 

Plasa Medgidia cu reședința în comuna Medgidia

 
În această plasă, la comuna Alacap, cu reședința la Alacap, având în componență satele Nazarcea și Endecarachioi, ultima este nou denumită, în contextul de care am vorbit la început de Valea Dacilor. Totodată, apar comuna Carol I, cu reședința la Carol I, și comuna Dorobanțu, cu reședința la Dorobanțu, dezlipită din Carol I.
 
În comuna Engemahale, satul Uzumlar capătă noua denumirea de Lungeni, iar din comuna Peșteră se dezlipesc Izvorul-Mare, cu reședința Izvorul-Mare, având numele vechi Mamutcuius, și satul component Veterani, fost Idriscuius.
La Murfatlar, satul Turc-Murfat este redenumit Siminocul, iar la Peștera apare satul Mircea-Vodă.
 
Localității Satu-Nou, cu reședința la Satu-Nou, comună dezlipită de la Facria și Peștera, îi este încorporat și satul Remus-Opreanu, iar Viișoara, fostă Cacimac, se înființează în urma dezlipirii de Cobadin.
 

Plasa Mangalia, cu reședința în comuna Mangalia

 
Aici, din componența comunei Chiragi, cu reședința la Chiragi, satul Delioruci este redenumit Vârtopul, iar localitatea Mustafaci este denumită Comana, în componența căreia intră și satul Eribiler, redenumit Orzari.
Totodată, mai apare comuna nouă Darabani, cu reședința la Darabani (vechea denumire - Dauluchioi), având în componență satul Grănicerul, cu vechea denumire Canlicicur, iar Enghez, redenumit General C. Scărișoreanu, cu reședința la General C. Scărișoreanu, mai are în componență și satul Maior P. Chiracescu, fost Cassici.
 
Limanul, cu reședința la Limanul, fost Caracicula, mai are în componență și satul nou Două-Mai, dar și două sate mai vechi: Hagilar și Ilanlâc. În același context istoric, Sarighiol are trei noi sate, care poartă numele de Albești, Arsa și Coroana, anterior cunoscute sub numele de Acbași, Copucci, respectiv Cadichioi. Aici se face precizarea că trei cătune, respectiv Bașpunar, Hoșcadin și Papucci, se desființează.
 

Plasa Hârșova, cu reședința în comuna Hârșova

 
Și aici, în această plasă, în contextul dorinței cetățenilor de schimbare a denumirii localităților funcție de noile realități, apare comuna Ciobanu, cu reședința la Ciobanu, Saragea este redenumit Gălbiori și are în componență și satul Băltăgești, dar apar și alte denumiri pur românești de localități: Gârliciu, cu reședința la Gârliciu, Ghizdărești, cu reședința la Ghizdărești, având în componență și satul Tichilești.
 
Totodată, comunei Muslubei, cu reședința la Muslubei, i se adaugă satul component nou Șiriu, dar se și înființează comuna Pantelimon de sus, cu reședința în localitatea cu același nume. Din comuna Topalu, satul Calachioi este redenumit Capidava.
 

Plasa Traian, cu reședința în comuna Cuzgun

 
Și aici au loc activități similare. Din comuna Aliman, cu reședința la Aliman, satele componente Polucci și Vlahchioi sunt capătă noile nume de Adâncata, respectiv Vlahii. Comuna Beilic avea reședința la Beilic și satele componente Baccuius și Demircea, ultimului fiindu-i schimbată denumirea în Mircești.
 
Caranlâc, cu reședința la Caranlâc, are în componență două sate redenumite: Brebenei, cu vechea denumire Ciucuchioi, și Rariștea - vechea denumire - Bazarghian.
 
În Monitorul în cauză mai apare și comuna Dobromirul din deal, cu reședința la Dobromirul din deal, dar și Dobromirul din vale, cu reședința în comuna cu același nume, comună nou înființată. Tot în această plasă, pe raza comunei Enișenlia, satul component cu denumirea veche de Techechioi se numește acum Lespezi, dar și Mârleanu, cu reședința la Mârleanu.
 
În comuna Mulciova, cu reședința la Mulciova, satul Arabagi este redenumit Hațeg. Totodată la comuna de Oltina, apare satul nou Oltina, dar și unul redenumit: Răzoarele - fost Cururorman. De asemenea, satului Regepcuius îi este atribuit numele de Tudor Vladimirescu și devine reședință de comună, de care aparține și Valea Țapului - fost Techederesi. 
 

Plasă nouă cu reședința în comuna Baeramdede

 
În această nouă plasă, în comuna Vaclar, satul component Merdevenli-punar este denumit, mai nou, Scărișoara, dar apare și o comună nouă: Cerchezul, cu reședința la comuna cu același nume, fostă Cerchezchioi.
 
Din comuna Chioseler, satul Cherticpunar este numit Curcani, din comuna Docuzaci, satul Mamuslia este redenumit Căscioarele, iar comuna Hairanchioi capătă un nou nume: Dumbrăveni.
 
Ultimele localități cu denumiri noi din Monitorul la care facem referire și care stă la baza acestui articol sunt Negrești, reședință de comună, fost Carabacâ, și Unirea, fost Caugagia.
 
Citește și:
 

Analele Dobrogei, anul 7, 1926

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul „Ziua Dobrogei“, la a treia ediţie, cu o temă în premieră - „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884“

Denumiri vechi şi noi (III) Ştiţi cum se numesc azi localităţile Cartalu, Bazarlîkoy, Toxof sau Vicus Clementianensis? (galerie foto)

Satul populat de arabi din Siria Denumiri vechi şi noi - Ştiţi cum se numesc azi localităţile Alakapî, Buiulbiul sau Enghez? (II)

Denumiri vechi şi noi Adschemler, Mungeapunar, Hasi-Duluc, Ada-Kariyesi, vechi sate dobrogene. Ştiţi cum se numesc azi?

De la ţinutul boierului Movilă, la „satul cu bani“ O plimbare prin oraşele de odinioară ale judeţului Constanţa

Poveşti de pe malul Dunării Cum au schimbat războaiele şi sătenii denumirile localităţilor din Dobrogea (galerie foto)

Fost-au ale noastre - Mirceşti, Colelia, Adâncata sau Grăniceru Sate din Constanţa din care a rămas doar praf de amintire

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii