Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:48 05 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Nicolae Iorga, acest „Voltaire al culturii românești“

ro

18 Dec, 2018 00:00 973 Marime text
Nicolae Iorga (Nicu N. Iorga) s-a născut la data de 5 iunie 1871, la Botoşani. Tatăl său, Nicu Iorga, era avocat, iar mama, Zulnia Arghiropol, se presupune că era de origine aromână. A încetat din viață la 27 noiembrie 1940, în judeţul Prahova. Nicolae Iorga a fost un  mare istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar şi academician român.
 

 
 
Este cunoscut pretutindeni ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor şi filosof al istoriei. George Călinescu a afirmat la un moment dat că Nicolae Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”. Ziarele de la acea vreme au scris despre el, iar profesorul A. D. Xenopol îl considera „o minune de om”.
 
Nicolae Iorga a studiat la Botoșani în primii săi ani de viață, apoi a urmat Liceul Național din Iași și a absolvit într-un singur an cu diploma „Magna Cum Laude” la Universitatea din Iași. A continuat studiile și la Paris, Berlin și Leipzig, iar în 1893, la doar 23 de ani, a obținut doctoratul.
 
Acest „copil minune” a avut atât de multe realizări, în atât de multe domenii, încât e greu de cuprins toată activitatea sa. Amintim însă că Nicolae Iorga a fost cofondator al Partidului Naționalist Democrat, apoi președinte al Camerei Deputaților și al Senatului. Pentru o perioadă relativ scurtă, a devenit și prim-ministru al țării.
 
Poliglotul Nicole Iorga a scris extrem de mult. 1.003 volume, 12.755 de articole și studii, 4.963 de recenzii. Concomitent cu scrierile sale, Iorga a fost extrem de implicat în politica țării, fiind cunoscut ca un activist de centru-dreapta, conservatorist, naționalist și agrarianist.

Nicolae Iorga a fost  un mare contribuitor la Junimea, clubul literar condus de Titu Maiorescu şi afiliat curentului conservator. În 1890, criticul literar Ştefan Vârgolici şi promotorul cultural Iacob Negruzzi au publicat eseul lui Iorga despre poeta Veronica Micle în revista Convorbiri Literare. A fondat reviste conservatoare precum „Neamul Românesc”, „Drum Drept”, „Cuget Clar”, „Floarea Darurilor” și a jucat un rol important în revista „Smănătorul”.
 
În 1899, Nicolae Iorga a contribuit pentru prima dată la ziarul bucureștean de limbă franceză „L’Indépendance Roumaine”, unde a publicat articole polemice despre activitatea colegilor săi și a provocat, în consecință, un lung scandal. Țintele articolelor erau adesea savanți mai bătrâni care, fiind susținători sau activiști ai Partidului Național Liberal, se opuneau Junimii și Partidului Conservator al lui Titu Maiorescu.
 
Iorga a devenit, la vârsta de 24 de ani, corespondent al Academiei Române. Pentru că avea o memorie ieșită din comun, acesta cunoștea extrem de multe despre istoria românilor.
 
A scris și monografii de orașe, de domnii, de familii, istorii ale bisericilor, ale armatei, ale comerțului, literaturii, tipăriturilor și  călătorilor în străinătate. Amintim aici „Studii și documente cu privire la istorie românilor” în 25 de volume, între anii 1901-1913, „Istoria literaturii românești” în anul 1933 și „Istoria literaturii românești contemporane”  din anul 1934.

Ce îl leagă pe Nicolae Iorga de Dobrogea?

Mangalia. Un oraș pe care l-a descoperit târziu, dar de care s-a îndrăgostit, chiar dacă a umblat prin toată lumea de-a lungul vieții. Ba chiar și-a construit și o casă aici și a declarat de multe ori că este cel de-al doilea loc preferat de el dintre toate câte a văzut și a colindat deoarece pentru el era o oază de liniște în tumultul vieții sale.
 
„Tocmai târziu de tot, pe viziunea acelui țărm al Dobrogei, pe care-l cunoaștem așa de puțin și care nu se cuprinde numai în iluzia de argint a Balcicului și în pitorescul tătaro-turcesc al unei biete rase pe care astăzi o ia vântul, am ajuns să prețuiesc, firește, nu năvală de trivialitate și de dezmăț a stațiunilor balneare, urâta icoană a lipsei de pudoare în timpurile noastre, ci singurătatea de la Mangalia, frumusețea serilor ce isprăvesc în brumă ușoară, farmecul luminilor din fund, care îți arată o lume în mers, surprinderea luminilor fugare de la luntrile pescarilor, care-și vrăjesc prin licărirea torțelor prada din adâncuri și mai ales acel lucru de neuitat care este chemarea de dimineață, în faptul chiar al zilei încă răcoroase, a luceafărului, care se ridică deodată în fundul cerului vioriu, și este ca o trezire la viața cea nouă, ce trebuie să înceapă pentru locuitorii adâncului de apă, ca și pentru acei care, astăzi, pe ruinele cetăților elenice, duc rămășița tristă și vulgară a unei civilizații pe care noi până astăzi n-am știut-o a învia“, afirma Nicolae Iorga la o conferință radio în cadrul emisiunii „Sfaturi pe întuneric”.
 
Legătura sa cu Dobrogea este evidențiată și prim articolul pe care îl scrie în revista „Analele Dobrogei” intitulat sugestiv „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit; Sate şi oameni din Dobrogea românească la 1859”. Textul este structurat pe trei părţi, care îmbină consideraţii generale despre limitele Dobrogei, perspectivele politice ale zonei maritime, date despre etniile care trăiau în această regiune, despre Delta Dunării, descrierea frumuseţilor înconjurătoare din Dobrogea.
 
Nicolae Iorga a fost asasinat în anul 1940, după căderea regimului lui Carol  al II-lea. Din pricina presiunilor, a fost obligat să își părăsească domiciliul din București și s-a mutat la Sinaia, unde a fost ridicat de un grup de legionari, iar în pe 27 noiembrie a fost împușcat de nouă ori lângă localitatea Strejnicu.  
 
Sursa foto: Imaginea a ilustrat articolul „Români şi bulgari în Dobrogea“, semnat de Nicolae Iorga în cartea „Dobrogea 1878 - 1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“, tipărită cu prilejul semicentenarului reanexării Dobrogei. Lucrarea este disponibilă în Biblioteca Virtuală.
 
Citește și:
 
#citeşteDobrogea „Cele trei Dobrogi“. Nicolae Iorga, despre frumuseţile ţinutului dobrogean. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii