Județul Constanța este parte a unei infrastructuri de comunicații în care miliardele de lei generate de marii operatori naționali se întâlnesc cu activitatea unor firme locale specializate în construcția, extinderea și mentenanța rețelelor.

În spatele unui apel telefonic, al unei conexiuni 5G sau al internetului mobil există însă o infrastructură fizică pe care utilizatorul nu o vede: fibră optică, conducte, cabluri, stații de bază și echipamente de comunicații.

Astfel, piața telecom poate fi privită prin prisma a două modele de business: operatorul care deține baza de clienți și facturează serviciul și firma specializată care construiește și întreține infrastructura necesară funcționării acestuia.
 


Digi, modelul bazat pe milioane de clienți

RCS & RDS, compania din spatele brandului Digi, operează la o scară incomparabil mai mare decât orice antreprenor local din infrastructura telecom.


Modelul de business este construit pe volume: telefonie mobilă, internet, televiziune și alte servicii de comunicații sunt vândute unui număr foarte mare de clienți, generând venituri recurente prin abonamente și servicii.

La nivel național, compania operează cu o cifră de afaceri de ordinul miliardelor de lei, iar infrastructura sa acoperă inclusiv municipiul Constanța, stațiunea Mamaia, portul și principalele zone industriale și turistice ale județului.

Avantajul unui asemenea model este cash-flow-ul recurent. Un operator telecom nu trebuie să găsească în fiecare lună un nou contract pentru fiecare client: serviciul este facturat periodic, iar veniturile se acumulează dintr-o bază extinsă de utilizatori. În același timp, concurența dintre operatori, investițiile continue în 4G și 5G și costurile de dezvoltare și întreținere a rețelelor pun presiune permanentă asupra marjelor.

 
Firmele din teren: infrastructura nevăzută a telecomului


La celălalt capăt al lanțului economic se află companiile locale specializate în lucrări de infrastructură telecom.

Un exemplu este Total Grup Telecom SRL, firmă care a fost implicată în proiecte pentru dezvoltarea unor rețele subterane de telecomunicații în Constanța.

Aceste companii nu încasează abonamente de la milioane de utilizatori. Ele lucrează în principal pe bază de proiecte și contracte B2B, executând lucrări de infrastructură, extinderi de rețele și operațiuni tehnice. Modelul este complet diferit: în locul unui venit mic, dar recurent, de la fiecare client, există contracte punctuale cu valoare mai mare. Pentru o firmă locală, un proiect de câteva milioane de lei poate avea o importanță majoră, chiar dacă suma reprezintă o fracțiune infimă din rulajul unui operator național.

 
Fără infrastructură, semnalul nu există

Relația dintre cele două categorii de companii este una de complementaritate. Operatorul poate avea spectru radio, milioane de clienți și o rețea națională, dar serviciul final depinde de existența unei infrastructuri fizice capabile să transporte datele către și dinspre stațiile de bază.
În zonele urbane, dezvoltarea rețelelor subterane este cu atât mai importantă pe măsură ce orașele încearcă să reducă aglomerația de cabluri aeriene și să introducă infrastructură modernă pentru comunicații.

Pentru Constanța, acest lucru are implicații directe: dezvoltarea turismului, extinderea zonelor rezidențiale, activitatea portuară și proiectele de digitalizare generează în permanență necesitatea unor noi conexiuni.

 
Unde se află valoarea?

La prima vedere, diferența financiară dintre un operator telecom și o firmă locală de infrastructură pare uriașă. Însă cele două companii ocupă poziții diferite în lanțul valoric.

Operatorul controlează relația cu clientul final și venitul recurent. Constructorul de infrastructură controlează execuția tehnică a unei verigi esențiale. De aici rezultă și o diferență importantă de risc. Operatorul telecom poate beneficia de venituri recurente, dar trebuie să investească permanent în tehnologie și să facă față concurenței. Firma locală poate avea costuri administrative mai reduse și o structură mai flexibilă, însă depinde de contracte, proiecte și ritmul investițiilor.

 
 De la antenă la telefon

În economia telecom din Constanța există, așadar, mai multe niveluri ale aceleiași industrii. La vârf se află operatorii care vând conectivitatea către populație și companii. În infrastructura din teren se află firmele care proiectează și execută rețelele. Iar la nivelul utilizatorului final există service-urile și magazinele GSM care repară și întrețin dispozitivele.

Toate aceste verigi contribuie la funcționarea ecosistemului digital.

Miliardele sunt generate de volumele uriașe ale operatorilor, dar conectivitatea de zi cu zi depinde și de o armată discretă de ingineri, tehnicieni și muncitori care construiesc și întrețin infrastructura pe care nu o vedem.

În era 5G, războiul telecom nu se duce doar în aer, prin spectrul radio. Se duce și sub asfalt, prin kilometri de fibră optică și rețele care țin conectată Dobrogea. Cifra de afaceri raportată de Digi Romania SA în 2025 a fost de 5.965.269.915 lei, cu un profit de 874.016.203 lei. Comparativ cu anul anterior, compania a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 8,23%. Digi Romania SA a raportat un număr de 9.680 angajați în anul 2025.

 
Digi România a ajuns la aproape 6 miliarde de lei cifră de afaceri în 2025. Profitul a depășit 874 milioane de lei

Digi România SA a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 5,97 miliarde de lei, potrivit datelor furnizate, cel mai ridicat nivel din seria prezentată.

Față de 2024, când cifra de afaceri a fost de 5,51 miliarde de lei, compania a înregistrat o creștere de aproximativ 8,2%, echivalentul a 453,8 milioane de lei.

Profitul net a fost de 874 milioane de lei în 2025, în ușoară scădere față de recordul de 904,85 milioane de lei consemnat în 2024. Reducerea este de aproximativ 3,4%.

În același timp, datoriile Digi România au crescut semnificativ, de la 8,60 miliarde de lei în 2024 la 10,04 miliarde de lei în 2025. Este cel mai ridicat nivel al datoriilor din întreaga perioadă prezentată.

Evoluția companiei în ultimii ani arată o accelerare puternică a businessului. În 2008, Digi România avea o cifră de afaceri de 1,42 miliarde de lei, iar în 2017 depășea pentru prima dată pragul de 3 miliarde de lei. În 2020, compania ajunsese la 3,91 miliarde de lei, pentru ca în 2021 să treacă de 4,62 miliarde de lei. În 2023 a depășit pragul de 5 miliarde de lei, iar în 2025 a ajuns la aproape 6 miliarde de lei.
Profitabilitatea a avut, de asemenea, o schimbare majoră. Compania a raportat pierderi în mai mulți ani din perioada 2008–2016, inclusiv o pierdere de 84,36 milioane de lei în 2008 și una de 59,30 milioane de lei în 2016.

Din 2017, situația s-a schimbat radical: profitul net a urcat la 294,55 milioane de lei, apoi la 344,70 milioane de lei în 2019 și 506,28 milioane de lei în 2021.

În 2022, profitul a trecut de 1,33 miliarde de lei, după care s-a stabilizat la 609,19 milioane de lei în 2023 și 904,85 milioane de lei în 2024.
Astfel, între 2008 și 2025, cifra de afaceri Digi România a crescut de peste patru ori, în timp ce compania a trecut de la pierderi recurente la un profit net de aproape 874 milioane de lei în 2025.

Datele furnizate arată însă și o creștere puternică a gradului de îndatorare: datoriile au urcat de la 2,26 miliarde de lei în 2008 la peste 10 miliarde de lei în 2025.

La Digi România SA, potrivit datelor furnizate, structura acționariatului este următoarea:

• Digi Communications N.V. – 93,575518% din acțiuni, cu un aport la părțile sociale de 1.271.912.
• Asociați persoane fizice – 6,42%.
• Asociați persoane juridice – 0,00%.

Prin urmare, Digi Communications N.V. deține o participație covârșitoare de 93,58% în Digi România SA, în timp ce persoanele fizice dețin împreună 6,42%.

La Digi România SA, potrivit datelor furnizate, compania are cinci administratori, cu mandate menționate până la 19 aprilie 2027:Bulgac Serghei – administrator, mandat început la 21 august 2007, Dinei Mihai – administrator, mandat început la 27 mai 2008,Ioniță Dan – administrator, numit la 5 februarie 2019, Popoviciu Valentin – administrator, numit la 4 mai 2015, Stavrositu Simona – administrator, numită la 29 mai 2026.

În cazul lui Bulgac Serghei, Dinei Mihai, Ionita Dan și Popoviciu Valentin, datele indică prelungirea mandatului la 19 aprilie 2023. Pentru Stavrositu Simona, numirea este indicată la 29 mai 2026, fără o dată de prelungire menționată.

DIGI Communications N.V. apare ca acționar cu 10% la RCS Management SA, cu sediul în București.

Dinei Mihai are:50% din Farmiona Prima SRL, Călărași; calitatea de administrator la RCS Management SA;  calitatea de administrator la Campus Media TV SRL.

Popoviciu Valentin este: administrator la Foto Distribuție SRL; administrator la Topo Network & Design SRL;  administrator la Digisoft It SRL.

Bulgac Serghei este:asociat cu 20% la Audiovizual Media SRL; asociat unic, 100%, la Akkerman Servicii Financiare SRL; administrator la Energiafoto SRL; administrator la Delalina SRL; administrator la Novitas Electro SRL; administrator la Digi Infrastructura SRL; administrator la Neli Invest SRL; administrator la Invescu Europe SRL; administrator la Digi Suport SRL.  

Stavrositu Simona este reprezentant auditor – Dexion Storage Solutions SRL, Râșnov.

 
Rețeaua de puncte fizice din Constanța

Digi are o prezență distribuită atât în centre comerciale cu program de weekend, cât și prin magazine stradale.

În zona centrelor comerciale apar trei puncte importante: Digi | Supernova, în zona I.C. Brătianu/KM 4-5, cu program 09:00–21:00 de luni până duminică, Digi | Centrul Comercial Tom, tot cu program 09:00–21:00, și Insula DIGI City Park Mall, cu program indicat 10:00–22:00.
În paralel, compania are puncte stradale în zone precum Ștefan cel Mare, Răscoalei 1907, Tomis Nord, Casa de Cultură, CET și Caraiman. Pentru magazinele stradale este indicat, în general, un program de luni până vineri între 09:00 și 18:00, iar punctul din zona centrală Ștefan cel Mare are și program sâmbătă, 09:00–13:00.

 
Despre Total Grup Telecom SRL

Firma Total Grup Telecom SRL din București, a fost înființată la data de 10.11.2005. Are ca obiect principal de activitate codul CAEN 6110 – Activități de telecomunicații prin rețele cu cablu.
  Total Grup Telecom: firma care a trecut de la rulaje sub 1 milion de lei la 4,56 milioane de lei

Total Grup Telecom SRL are o evoluție financiară interesantă în datele furnizate, mai ales prin revenirea puternică din ultimii doi ani.
În 2008, compania avea o cifră de afaceri de doar 1,24 milioane lei și o pierdere de 40.347 lei. Un an mai târziu, afacerile urcau la 1,51 milioane lei, însă pierderea se adâncea la 664.292 lei, în timp ce datoriile ajungeau la peste 2 milioane lei.

Perioada 2010–2017 a fost una fluctuantă. Cifra de afaceri s-a menținut în general între aproximativ 1 și 2,2 milioane lei, iar profitul a fost modest, cu excepția unor ani în care rezultatul a fost ceva mai bun.

Un punct dificil apare în 2018, când cifra de afaceri coboară la numai 697.069 lei, iar compania raportează o pierdere de 225.372 lei. În același timp, datoriile ajung la 6,5 milioane lei, cel mai ridicat nivel din seria transmisă.


Revenirea începe după 2019
În 2019, Total Grup Telecom revine pe profit, cu 239.842 lei, la o cifră de afaceri de 1,59 milioane lei. În 2020 și 2021, afacerile rămân sub pragul de 1 milion de lei, însă compania continuă să raporteze profit: 161.275 lei în 2020 și 99.991 lei în 2021. După o mică pierdere de 7.234 lei în 2022, compania intră într-o nouă fază de creștere.

În 2023, cifra de afaceri ajunge la 989.229 lei, iar profitul la 52.323 lei.

Apoi vine saltul spectaculos: 2024: 2,41 milioane lei cifră de afaceri și 231.140 lei profit. 2025: 4,57 milioane lei cifră de afaceri și 268.264 lei profit. Astfel, în doar doi ani, cifra de afaceri crește de peste 4,6 ori față de nivelul din 2023.

Și datoriile se schimbă radical

Una dintre cele mai interesante evoluții este cea a datoriilor.

După maximul de 6,50 milioane lei în 2018, acestea scad la:3,31 milioane lei în 2019; 630.674 lei în 2020; 433.430 lei în 2021.

Ulterior cresc din nou la 2,10 milioane lei în 2023 și 2,82 milioane lei în 2024.

În 2025 însă, datoriile coboară puternic la doar 668.284 lei, concomitent cu atingerea celei mai mari cifre de afaceri din întreaga serie prezentată.
Este probabil cel mai important indicator al ultimului an: compania a reușit să crească puternic cifra de afaceri în timp ce datoriile au scăzut masiv.


2025 este anul de referință

Dacă privim strict ultimul an transmis, imaginea Total Grup Telecom este mult mai solidă decât în anii anteriori:4.565.184 lei cifră de afaceri,268.264 lei profit net,668.284 lei datorii.

Profitul reprezintă aproximativ 5,9% din cifra de afaceri.

Cine controlează Total Grup Telecom

Total Grup Telecom SRL are trei asociați, iar controlul majoritar este deținut de Bogaciu Lucian, care figurează ca administrator și asociat unic cu o participație de 80%.

Restul participației este împărțit în mod egal între Cirstea Marian, cu 10%, și Bogaciu Marinela, cu 10%.

Astfel, structura acționariatului este:Bogaciu Lucian – 80% (400 părți sociale), Cirstea Marian – 10% (50 părți sociale) ,Bogaciu Marinela – 10% (50 părți sociale).

În total sunt 500 de părți sociale, iar participația de 80% îi conferă lui Bogaciu Lucian controlul majoritar asupra companiei.

Total Grup Telecom SRL are, potrivit datelor furnizate, două puncte de lucru, în Otopeni și Năvodari.

Unul dintre puncte se află pe Strada Câmpului nr. 4C8, camera nr. 1, Otopeni, județul Ilfov. Spațiul este deținut în baza unui contract de comodat, încheiat pentru perioada 28 decembrie 2023 – 28 decembrie 2028, având caracter temporar.

Al doilea punct de lucru este în Năvodari, pe Bulevardul Mamaia Nord nr. 81, bloc 2, etaj 6. Acesta funcționează în baza unui contract de vânzare-cumpărare, din 26 iulie 2021, și are caracter permanent.



PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

 
Pentru documentarea acestui articol s-au folosit informații și de pe platforma termene.ro.

 

Citește și:

SRI explică atribuirea contractului SAFE de 196 milioane de euro către Digi! Procedura a fost aprobată de CSAT și Parlament