Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:46 24 08 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea „Enescu s-ar fi supărat tare rău, promițând că nu va mai călca prin Constanța niciodată“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

ro

08 Feb, 2019 00:00 1108 Marime text
Viața culturală a Constanței consemnează, la începutul secolului XX, momente istorice peste care nu merită să trecem superficial, în goana noastră după like-uri și alte ciudățenii cronofage aduse de era virtuală.
 

 
În urmă cu mai bine de un secol, în 1916, pe scena Teatrului „Elpis” se petrecea un eveniment pe care prof. dr. Adrian Doxan l-a aprofundat în lucrarea sa „Teatrul Liric (Opera Constanța)”:
„După cum arată N.G. Ionescu în lucrarea sa «Euterpe la Tomis» la pagina 81, anul 1916, 8 februarie apare ca dată istorică de importanță deosebită în viața muzicală a Constanței. Este vorba de concertul susținut de George Enescu, deja amintit, pe scena teatrului Elpis, sală pe care genialul muzician o considera ca având acustica cea mai bună. Acompaniat de Teodor Fuchs, Enescu va înscrie în program: Sonata în Re major de Haendel, Concertul în mi minor de Mendelssohn Bartholdy, Balade et Polonaise de Vieuxtemps, Aria de Bach, Caprice vienoise de Kreisler, Prelude et Allegro de Pugnani-Kreisler. Fiecare piesă este îndelung aplaudată, iar la sfârșitul programului, publicul îl ovaționează frenetic pe genialul muzician. Maestrul Enescu acordă ca supliment lucrarea Zigeunerweise.
 
Enescu revine în Constanța în 16 februarie, înscriind în repertoriul său același program, adăugând ca supliment Dansurile lăutărești ale lui Sarasate. Este adevărat că în această lună (februarie 1916), Enescu a dat două recitaluri la Constanța, dar se pare că muzicianul nu este pentru prima oară pe scena constănțeană în acest an, așa cum susține presa vremii și N.G. Ionescu în cartea sa «Euterpe la Tomis» (la pagina 81).
 
Din cercetările noastre, am constatat faptul că Enescu a concertat pentru prima oară în anul 1915 la 4/17 martie, cu prilejul turneului făcut în țară pentru strângerea de fonduri în vederea instalării unei orgi la Ateneul Român, așa cum se arată în volumul dedicat lui George Enescu de Academia Română din București din anul 1964, la pagina 172.
 
De asemenea, în lucrarea sa «George Enescu în lumea muzicii și în familie», publicată de Editura muzicală din București la 1990, la pagina 192, Alexandru Cosmovici confirmă faptul că Enescu a concertat la Constanța în data de 4 martie 1915. Mai mult, la capitolul Anexe, la pagina 169, autorul consemnează Amintirile lui Romeo Drăghici, referitoare la activitatea maestrului în perioada anilor 1912-1955, care afirmă că «...în stagiunea 1915-1916, George Enescu a dat concerte în toată țara în scopul strângerii de fonduri pentru care a fost construită ulterior».
 
Din volumul Academiei dedicat marelui maestru, aflăm că acesta a vizitat Constanța de 10 ori, susținând recitaluri după cum urmează:
• 1915 - recital la 4/17 martie
• 1916 - recital la 8/ 21 februarie
• 1919 - recital la 25 ianuarie
• 1921 - recital la 29 mai
• 1923 - recital la 8 decembrie
• 1927 - recital la 24 ianuarie
• 1928 - recital la 20 noiembrie
• 1930 - recital la 13 decembrie
• 1936 - recital la 28 octombrie
• 1937 - recital la 9 noiembrie
 
În lucrarea sa «Euterpe la Tomis», doctorul N.G. Ionescu relatează faptul că în 1923, Enescu a fost invitat să susțină un recital la Constanța de către avocatul Titus Zaharia (violonist și el, dar prea modest pentru a se afișa în public), mare admirator al maestrului, care a reușit să plaseze toate biletele pentru concertul programat.
 
Întâmplarea a făcut ca exact în aceeași zi și la aceeași oră, să fie prezentat un alt spectacol susținut de revista Cărăbuș, condusă de Constantin Tănase. Publicul a renunțat la bilete în favoarea spectacolului de revistă, astfel că sala de concert a fost ocupată de aproximativ 20 de persoane. Enescu s-ar fi supărat tare rău, promițând că nu va mai călca prin Constanța niciodată. Din fericire, nu s-a ținut de cuvânt, pentru că totuși publicul constănțean avea un mare respect față de marele muzician și de fiecare dată admiratorii săi l-au primit și l-au cinstit cum se cuvine pe muzicianul de geniu.
 
Cât privește dragostea și aprecierile interpretative pe care publicul constănțean le-a demonstrat față de marele Enescu, pe prima pagină a ziarelor se comenta clar: «Constănțenii au demonstrat simpatie și adulație față de geniul românesc. Au aplaudat 15 minute în șir, enormul auditoriu făcând în final o grandioasă manifestare de simpatie genialului maestru»”.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii