Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:40 26 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Dionisie M. Pippidi, 112 ani de la naştere. O viaţă petrecută pe şantierele arheologice ale Dobrogei

ro

20 Dec, 2017 00:00 968 Marime text
Născut la 17 decembrie 1905 (d. 19 iulie 1993), Dionisie M. Pippidi (filolog clasic, istoric, arheolog şi epigrafist) face parte din panoplia numelor marcante ale istoriei Dobrogei, deşi de baştină este oltean.
 
A fost căsătorit cu una dintre fiicele lui Nicolae IorgaLiliana Iorga, fiul lor fiind, de asemenea, un cunoscut istoric - Andrei Pippidi (soţul Alinei Mungiu-Pippidi).

Membru corespondent al Academiei Române din 21 martie 1963 şi mai apoi membru titular, din 22 ianuarie 1990 (preşedinte al Secţiei de ştiinţe istorice, până în 1993), de numele lui Dionisie Pippidi sunt legate indisolubil şantierele arheologice dobrogene.
 
Iată ce-i declara lui Armand Gosu, într-un interviu oferit pentru tiuk.reea.net, prof. Andrei Pippidi, fiul marelui istoric: „Tata e elevul lui Pârvan, din ultima serie a lui Pârvan, odată cu Ion Nestor, Maria Holban, Nadejda Romalo, Maria Vulcu. Asta însemna deschiderea către lumea clasică. Interesul lui s-a îndreptat la început spre Roma, şi nu spre Grecia. (...) La Grecia a ajuns în parte prin literatura ei, sunt studii ale lui despre Aristotel, care sunt printre primele la noi şi, pe de altă parte, deoarece din 1949 a fost cooptat în grupul care făcea săpături la Histria. Acesta avea să devină principalul lui domeniu de activitate, epigrafia şi arheologia coloniilor greceşti din Pontul stâng. Lui i se datorează şi volumul, cel dintâi volum de inscripţii culese de la Histria, şi iniţiativa de a organiza volume paralele pentru Tomis şi Callatis. Deci asta înseamnă că eu, în copilăria mea, nu-l vedeam verile, pentru că era ocupat pe şantier“. 
 
O atenţie aparte a acordat epigrafiei (descifrarea şi interpretarea inscripţiilor) greceşti referitoare la istoria coloniilor greceşti din Dobrogea, de la Histria, Callatis şi Tomis, lăsând importante studii de epigrafie referitoare la istoria oraşului Histria, organizarea internă, raporturile cu populaţia traco-getică, teritoriul rural al oraşului, istoria cultelor şi organizarea politică, economică şi militară a coloniei: Monumente epigrafice inedite. Ştiri despre organizarea internă a cetăţii Histria în perioada autonomiei (1954); Le temple du Théos Megas à Istros (1959); Ştiri noi despre legăturile Histriei cu geţii în epoca elenistică (1960); Histria şi geţii în sec. III î.e.n. Observaţii asupra decretului în cinstea lui Agathocles, fiul lui Antiphilos (1963); Sur un décret des Thiasites de Callatis (1966); A doua întemeiere a Histriei în lumina unui document inedit (1967) ş.a.
Lui i se datorează cea dintâi sinteză a istoriei celor trei oraşe greceşti din Dobrogea şi a raporturilor acestora cu geţii în Istoria României (vol. I) şi Din istoria Dobrogei (vol. I).
 
Sursa foto: Academia Română-Filiala Cluj-Napoca

Ti-a placut articolul?

Comentarii