Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:23 18 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Cele trei drumuri care au influențat mozaicul etnografic dobrogean. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

ro

24 Dec, 2017 00:00 1122 Marime text
Așa cum afirmam ieri, cel de-al patrulea capitol semnat de universitarul Constantin Brătescu, din lucrarea „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“, este unul extrem de amplu și de cuprinzător în informații, dar și bogat ilustrat.
 
Academicianul relevă ideea unei provincii la răspântie de drumuri, care s-au pus în evidență rând pe rând.
 
„Pentru aceea, când la 1878 România reintră în drepturile sale de stat și de rasă, realipindu-și această provincie înstrăinată de aproape cinci secole, ea n-a găsit aici de fapt o singură Dobroge, ci trei, cu caractere diferite, care lămuresc rostul deosebit al dezvoltării sale istorice ca și al populației sale în toate timpurile.
Pe de o parte avem litoralul Mării cu vechile sale porturi, ferestre deschise spre orizonturile de ape, pe unde vin drumurile dinspre Mediterana. O legendă străveche, mai veche decât războiul Troei, pomenește de stânca de la Tomi - Constanța de astăzi - unde fac un popas argonauții în fuga lor din Colchida (...).
 
În scurt, drumul Mării a fost drumul comerțului și drumul luminoasei civilizații mediteraneene, care a pus în contact pe băștinașii Dobrogei cu lumea hellenică și mai târziu, prin genovezi și venețieni, cu cea italică. Lui i se datorește și astăzi procentul cel mare de negustori greci și armeni din orașele-porturi dobrogene“.
 
Al doilea drum este considerat cel al „stepelor ponto-caspice de la nord și al podișurilor de la sud, primul caracterizat prin invazia și migrarea popoarelor spre Mediterana, al doilea prin înaintarea cuceritoare a armatelor, urmată de expansiunea politică“.
 
Cel de-al treilea drum este considerat al râurilor dace. „Din cele mai vechi timpuri și până azi el se caracterizează printr-o statornică expansiune etnică a rasei din Carpați spre țărmul Mării, printr-un continuu schimb de populație de pe un mal pe celălalt al fluviului și, în anumite epoci de înflorire, printr-o expansiune politică, printr-o întregire a statului din stânga Dunării cu această provincie din dreapta“.
 
Mai aflăm, de asemenea, că un rol important în popularea Dobrogei l-au avut și bălțile Ialomiței, Brăilei și Delta, care mai mult au atras și au unit decât au despărțit în aparență prin lărgimea lor și mulțimea apelor.
 
Ca o concluzie, Brătescu afirmă că drumul Mării a dăruit Dobrogei înfloritoarele colonii de pe litoral, în timp ce drumul stepelor ponto-caspice a fost unul de invazii, de războaie, de pustiiri, de întuneric și de jale. Ca cel de-al treilea drum, al podișurilor de la miazăzi, să aibă cele mai însemnate efecte asupra destinelor istorice și etnice ale acestei provincii.
 
„Din punct de vedere etnografic, fiecare drum a contribuit într-o măsură sau alta la alcătuirea mozaicului dobrogean: drumul Mării i-a dăruit actuala populație negustorească de greci și armeni; pe drumul stepelor nordice a sosit minoritatea tătărească, a găgăuților-cumani amestecați apoi cu greci și cea ucraino-lipovenească; drumul meridional, balcanic, i-a complicat aspectul cu minoritatea turcească; iar drumurile de râuri dacice i-au dăruit populația românească, superioară astăzi din toate punctele de vedere: numeric, cultural, economic și politic“.
 
Capitolul integral poate fi găsit AICI
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Ti-a placut articolul?

Comentarii