Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:08 14 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea „A-și face mendrele”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

ro

26 Nov, 2018 00:00 1092 Marime text
În numărul 4, anul III, 1922 (octombrie-decembrie) al „Analelor Dobrogei” (serie veche), revista Societății Culturale Dobrogene, la pagina 99/540, descoperim un articol al lui Pericle Papahagi, intitulat „A-și face mendrele”. Articolul poate fi citit integral AICI.
 

 
Revista „Analele Dobrogei”, acest izvor de scrieri care îmbogățesc viziunea cititorilor ei, cuprinde variate și numeroase articole din toate domeniile. O revistă care a ajuns la inimile celor care au publicat în paginile sale, dar mai cu seamă la sufletele cititorilor săi, indiferent de mediul din care aceștia proveneau.
 
Pericle Papahagi s-a născut pe 20 octombrie 1872, în  Grecia, și a murit la 20 ianuarie 1943, în Silistra, Bulgaria. Acesta a fost un lingvist, filolog și folclorist român de origine aromână, un neobosit culegător de folclor și cercetător în domeniul aromânei, editor al celor mai vechi texte aromânești. Papahagi debutează în 1892, la „Revista nouă“ a lui B.P. Hasdeu. O contribuție de seamă a acestuia a fost reprezentată de „basmele aromâne”, care au surprins „duhul aromânilor”, atât în substanța sa spirituală, cât și în originalitatea graiului, reprodus cu „deplină scrupulozitate”. Pericle Papahagi a fost printre cei care au studiat dialectul aromân alături de alți cercetători ai filologiei romanice, români sau străini.
 
În articolul său din „Analele Dobrogei”, denumit „A-și face mendrele”, el explică această expresie și, în același timp, oferă detalii despre istoria și formarea acesteia.
 
„«A-și face mendrele» înseamnă: «a-și face pofta, gustul după poftă, a-și face caprițiile»; «Tun was Einem beliebt, nach Wilkur, Laune schalten und walten»; «Cu moartea te-am lăsat până acum de ți-ai făcut mendrele cum ai vrut» («Creangă»); «Eu nu mă duc acolo (la cameră), ca să-mi fac mendrele pe banii țării» (Vlahuță). Mendre este pluralul cuvântului aromânesc mandră, un cuvânt ce-a trebuit să existe odată și în Daco-Română. Mandră la Aromâni înseamnă: staul, coșar, târlă. Mai înseamnă tot pământul de pășunat, din timpul iernii: mandră înseamnă «coșar pentru vite, târlă, ocol și loc de pășune pe timpul iernii pentru îngrășarea vitelor, pentru întreținerea lor»”.
 
Termenul de „mandră” mai poate desemnat și locurile cu pășune pe care le închiriază cei care au grijă de vite pe perioada iernii. Un sinonim este  „câșlă”, care se înseamnă „locurile cu păşune închiriate de un celnic pentru întreţinerea vitelor în tot timpul cât durează iama, cât timp sunt nevoiţi Aromânii să petreacă cu turmele lor pe câmpiile Tesaliei, sau prin cele depe ţărmul Arhipelagului, sau al
Mării Adriatice, odată cu sosirea toamnei“.
 
„Mandra este mai întinsă sau mai restrânsă, după cum și vitele celnicului sunt mai multe sau mai puține. Se întâmplă uneori ca o «mandră» întinsă să fie închiriată la doi-trei celnici. [...] Firește, cei favorizați de soartă, cari își fac mendrele după plac, sunt invidiați de ceilalți, mai puțin norocoși și sunt cu atât mai mult, când vreunul, atotputernic, abuzând de atotputernicia sa, își face «mandra» sau «mendrele» după plac și cu totul în defavoarea și paguba altora, slabi și neînstare să i se împotrivească”.
 
Un alt înțeles al acestei expresii poate depinde și de împrejurarea în care este rostită. Chiar dacă cea mai precisă definiție este a-și rezolva lucrurile după bunul plac, expresia se mai regăsește la aromâni și sub forma de „și-u țeațe mandra” sau „și-o adră mandra” - și-a pus treburile la cale.
 
„Ca sens se poate susține și mai puțin întrucât «mendum» înseamnă «greșală, minciună». (…) Avem de-a face cu o expresiune datorită vieții păstorești a Românului, care, mulțumită ajutorului ce ni-l oferă dialectul aromânesc, devine clară și ne prezintă o dovadă mai mult despre mișcările aromânilor dela Sud la Nord, în cursul veacurilor trecute, deoarece cuvântul mandră arată că-și are origina la sud, ca și auă, prămătar etc”.
 
„Aromânescul «mandră» nu-i neogrecescul «mandri» care a fi dat în Aromână «mândriuă», adică «urechiusa dela cecric» a trecut în aromână sub forma «ftiuă», ori mândrie”.

Puteţi accesa varianta integrală a numărului 4, octombrie-decembrie, din anul III (1922) al Analelor Dobrogei AICI.
 
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale
 
Citește și:
 
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
 
#citeșteDobrogea „Vulturul-Tătăresc“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii