Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
16:56 15 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

„Răsărit-a primăvăra postului şi floarea pocăinţei“ Duminică, prăznuim Lăsatul Secului de brânză, înainte de intrarea în Postul Paştelui

ro

21 Feb, 2015 00:00 1810 Marime text
Creştinii prăznuiesc, duminică, Lăsatul Secului de brânză, înainte de intrarea în Postul Paştelui. Singurul post în care se marchează de două ori Lăsatul Secului este cel al Sfintelor Paşti. Primul Lăsatul Secului a fost pentru carne şi s-a ţinut în Duminica Înfricoşatei Judecăţi, iar celalalt este pentru ouă, peşte şi lactate şi se ţine în Duminica Izgonirii din Rai a lui Adam.

Numit şi Postul mare, Postul Paştelui începe la 23 februarie şi se încheie peste şapte săptămâni, pe 11 aprilie. Este cea mai lungă perioadă de post din an şi, totodată, o mare încercare pentru creştini. Lăsatul Secului reprezintă o sărbătoare care marchează ultima zi când se mai poate mânca de dulce, înainte de a începe unul dintre cele patru mari posturi rânduite de Biserica Ortodoxă (Postul Naşterii Domnului, Postul Sfintelor Paşti, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi Postul Adormirii Maicii Domnului). De Lăsatul Secului, în satul tradiţional aveau loc petreceri, fiecare înfruptându-se pe săturate din bucatele de care nu se vor mai putea atinge în post, pentru a nu le duce dorul. Voia bună era înteţită de dansuri, cântece şi jocuri. Înainte de a intra în post, avea loc „strigarea peste sat“ a greşelilor fiecărui membru al comunităţii, apoi oamenii îşi cereau iertare unii altora, astfel încât să nu intre în post supăraţi. Curăţenia severă obligatorie din bucătărie începea din prima zi a postului, astfel că ţăranii îşi schimbau şi vasele în care mâncau, pentru a şterge orice urmă de grăsime animală din hrană. În primele două zile din Postul Paştelui 2015 (luni, 23 februarie, şi marţi, 24 februarie) se recomandă post complet, pentru aceia care pot să-l ţină astfel. Pentru ceilalţi, este recomandată ajunarea, adică ţinerea postului până seara, când se poate mânca pâine şi bea apă. Aceeaşi regulă (post complet sau ajunare) se aplică şi pentru primele trei zile din ultima săptămână de post (luni, marţi şi miercuri), dar şi pentru ultimele două (vineri şi sâmbătă). Miercuri, a treia zi din Postul Paştelui 2015, se ajunează până seara. Apoi se mănâncă pâine şi legume fierte fără ulei.

Tradiţii şi obiceiuri

Lăsatul Secului de Paşti păstrează tradiţii specifice începutului unui an agrar, sărbătorit odată cu echinocţiul de primăvară şi marchează, de asemenea, acel moment de cumpănă dintre noul an agrar şi cel vechi. În funcţie de această sărbătoare, sunt ţinute şi obiceiurile şi datinile locului. Creştinii ortodocşi respectă tradiţiile moştenite din moşi strămoşi, pentru a avea un post uşor şi să înfrâneze tentaţia de a păcătui. În foarte multe localităţi din sudul ţării se păstrează cu sfinţenie obiceiul de batere a halviţei. În cadrul acestei ceremonii participă şi copiii şi adolescenţii. Se obişnuieşte ca gazda să lege o bucată de halviţă cu o sfoară şi să o plimbe prin faţa tinerilor, organizaţi în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviţă cu gura, un lucru mai greu decât şi-ar închipui mulţi. O altă datină care se păstrează şi în zilele noastre este legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru ca păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor. În unele sate, de Lăsatul Secului se practică un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe înserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform tradiţiei, în acest fel atmosfera se purifica în comunitatea respectivă, ajutând totodată şi la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea că, prin săvârşirea acestui ritual, se asigura şi perpetuarea renaşterii la viaţă. Iar în regiunea Munteniei, nurorile obişnuiesc să prepare plăcinte cu brânză dulce şi stafide pe care mai apoi le oferă soacrelor, pentru ca relaţiile lor să rămână „dulci“ şi în timpul Postului Mare. Nu în ultimul rând, se mai practică şi obiceiul ca mulţi credincioşi să ofere copiilor nevoiaşi cate şapte sticle cu lapte, simbolizând cele şapte săptămâni ale postului. Se crede că această tradiţie va aduce hrană mai bună copiilor nevoiaşi pe parcursul Postului Paştelui.

Ti-a placut articolul?

Comentarii