Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:04 29 09 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Proiect România vrea să adopte o strategie de incluziune socială a persoanelor fără adăpost

ro

08 Jul, 2022 00:00 1167 Marime text
  • Măsurile de prevenire și combatere a sărăciei si riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul general de acțiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială
 


Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a publicat, în transparență decizională, un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027 și a Planului de acțiune pentru perioada 2022-2027.
 
Obiectivul politicilor elaborate de Guvernului României este ca toți cetățenii să aibă oportunități egale de a participa în societate, să fie apreciați și valorizați, să trăiască în demnitate, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute. Strategia națională privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027 și Planul de acțiune pentru perioada 2022-2027 vor permite României să înregistreze progrese în combaterea fenomenului de excluziune socială care afectează grupul vulnerabil persoane fără adăpost în acord cu cele asumate din perspectiva obiectivelor Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, respectiv, ale Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 și, implicit, cu principiile Pilonului Social European.
 
Obiectivul politicilor elaborate de Guvernului României este ca toți cetățenii să aibă oportunități egale de a participa în societate, să fie apreciați și valorizați, să trăiască în demnitate, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute. Strategia națională privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027 și Planul de acțiune pentru perioada 2022-2027 vor permite României să înregistreze progrese în combaterea fenomenului de excluziune socială care afectează grupul vulnerabil persoane fără adăpost în acord cu cele asumate din perspectiva obiectivelor Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, respectiv, ale Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 și, implicit, cu principiile Pilonului Social European.
 
Comisia Europeană s-a angajat să sprijine monitorizarea fenomenului persoanelor fără adăpost, prin procesul Semestrului European și prin Comitetul de Protecție Socială în vederea asigurării evaluării cantitative și calitative a progreselor realizate promovând utilizarea finanțării UE pentru a sprijini măsurile de politică incluzive care conduc la combaterea lipsei de adăpost.
 
Fenomenul persoanelor fără adăpost și riscul de excludere de la locuire sunt abordate în primul rând de Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.383/2015 și de Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, aprobată prin HG nr.440/2022. Această strategie se concentrează pe locuințele sociale și pe îmbunătățirea accesibilității și a calității fondului existent de locuințe - ca soluție principală atât la riscurile lipsei de adăpost, cât și la excluderea de la locuire.
 
Tinerii sunt considerați ca având mai puține probleme de reintegrare, în vreme ce persoanele trecute de vârsta de 50 de ani se confruntă cu probleme multiple, având șanse mai reduse de reintegrare socio-profesională. Lipsa veniturilor, a igienei personale, a unei alimentații corespunzătoare sunt probleme cu care se confruntă orice persoană care nu are o locuință stabilă. Cu cât lipsa unui adăpost este de mai lungă durată, cresc șansele apariției altor probleme precum pierderea actelor de identitate, pierderea calității de asigurat medical, dobândirea sau accentuarea unor adicții (alcool, țigări, droguri, jocuri de noroc), dobândirea sau accentuarea unor boli fizice și/sau psihice, pierderea deprinderilor unei vieți independente și resemnarea, pierderea stimei de sine pe fondul lipsei suportului social. Lipsa educației (pe fondul părăsirii timpurii a școlii) și lipsa unei pregătiri profesionale sunt, de asemenea, alte dificultăți cu care se confruntă PFA și care fac dificil procesul de reintegrare socio-profesională a acestora.
 
Măsurile de prevenire și combatere a sărăciei si riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul general de acțiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin care se asigură oportunitățile și resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în mod deplin la viața economică, socială și culturală a societății, precum și la procesul de luare a deciziilor care privesc viața și accesul lor la drepturile fundamentale. Armonizarea politicilor destinate cunoașterii, prevenirii și combaterii situațiilor care determină sărăcia și riscul de excluziune socială se realizează în cadrul Mecanismului național pentru promovarea incluziunii sociale în România, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale - MMSS având sarcina de a analiza anual, la nivel național, datele privind sărăcia și excluziunea socială, identificând factorii care contribuie la incluziunea socială a grupurilor vulnerabile.
 
În prezent, tipologia europeană pentru lipsa unui adăpost și excluderea de la locuire (ETHOS - European Typology of Homelessness and housing exclusion), dezvoltată în cadrul cercetărilor empirice de către Observatorul european pentru persoanele fără adăpost și adoptată de Federația Europeană a Organizațiilor Naționale care lucrează cu persoanele fără adăpost (FEANTSA) este menționată în majoritatea țărilor europene și nu numai, ca principalul instrument conceptual în definirea persoanelor fără adăpost, deși variații există. Inițial, echipa de cercetare a analizat lipsa de adăpost în cadrul a trei domenii majore (Edgar, Doherty & Meert, 2004): (1) fizic, care se referă la tipul real de locuință/loc de locuit, (2) juridic și în cele din urmă (3) social, integrând în aceste domenii șapte categorii de persoane fără adăpost caracterizate prin: lipsă de acoperiș, lipsă de locuință, locuințe nesigure și inadecvate, locuințe inadecvate și izolare socială într-o locuință ocupată legal. Tipologia ETHOS a fost dezvoltată ulterior din acest model în scopuri operaționale, în timp ce o versiune și mai redusă și simplificată, numită ETHOS LIGHT, a rafinat în continuare modelul conceptual pentru a răspunde preocupărilor de măsurare la nivelul țărilor Uniunii Europene. Tipologia ETHOS face referire la următoarele categorii conceptuale: lipsa unui acoperiș, lipsa unei locuințe, locuință instabilă și locuință inadecvată. În interiorul acestor categorii conceptuale sunt identificate 13 categorii operaționale: (1) persoane care locuiesc în condiții mizere, (2) persoane aflate în adăposturi de urgență, (3) persoane aflate în centre pentru persoane fără adăpost, (4) persoane aflate în adăposturi pentru femei, (5) persoane aflate în adăposturi pentru imigranți, (6) persoane eliberate din diferite instituții, (7) persoane care primesc sprijin pe termen lung (din cauza fenomenului lipsei un adăpost), (8) persoane care locuiesc în centre nesigure, (9) persoane care locuiesc sub amenințarea evacuării, (10) persoane care trăiesc sub amenințarea cu violență, (11) persoane care trăiesc în structuri temporare/non-convenționale, (12) persoane care locuiesc în adăposturi inadecvate, (13) persoane care locuiesc în adăposturi aglomerate. Categoriile conceptuale utilizate în ETHOS LIGHT sunt: (1) persoane care locuiesc în condiții mizere, (2) persoane aflate în adăposturi de urgență, (3) persoane aflate în centre pentru persoane fără adăpost, (4) persoane aflate în diferite instituții, (5) persoane care trăiesc în locuințe non-convenționale datorită lipsei unei locuințe, (6) persoane fără adăpost care locuiesc temporar în locuințe convenționale care aparțin unor membri ai familiei sau unor prieteni (datorită lipsei unei locuințe proprii).
 
Strategia națională privind incluziunea socială a PFA pentru perioada 2022-2027, Planul de acțiune aferent a fost elaborată în cadrul proiectului „FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor PFA și a impactului serviciilor sociale existente asupra calității vieții acestora” SIPOCA 575 (SMIS 126131) în perioada 2019-2021 pe baza unor studii de fundamentare desfășurate în cadrul acestui proiect. Unul dintre studiile realizate este „Raportul privind fundamentarea problemei, definirea obiectivelor, a beneficiarilor” care cuprinde o analiză a strategiilor județene de dezvoltare a serviciilor sociale. Informațiile culese în acest raport relevă faptul că din 41 de orașe reședință de județ și 6 sectoare ale municipiului București a fost identificat un număr total de 22 strategii de dezvoltare a serviciilor sociale care pot fi accesate public, pe paginile web ale instituțiilor responsabile.
 
În ceea ce privește referința la persoanele fără adăpost, în cadrul secțiunilor privind contextul strategiilor de dezvoltare a serviciilor sociale, acest grup țintă se regăsește doar în 8 din cele 22 strategii identificate. Deși persoanele fără adăpost fac parte din grupul țintă al strategiilor identificate, acestea nu sunt menționate clar, ca grup țintă distinct în secțiunea de Context a tuturor strategiilor ci, mai degrabă, sunt asimilate altor categorii de grupuri vulnerabile. Între nevoile și dificultățile cu care aceste persoane se confruntă se numără: lipsa documentelor de identificare, probleme în asigurarea nevoilor de bază, probleme de sănătate, inclusiv mintală, lipsa unui medic de familie, prezența unor adicții, lipsa ocupației, lipsa surselor de venit, lipsa capacității de a derula în mod independent anumite activități.
 
Datele culese prin cercetările de tip calitativ și cantitativ din cadrul proiectului au demonstrat necesitatea dezvoltării unei strategii naționale destinate grupului țintă PFA, definite în baza taxonomiei ETHOS LIGHT (European Typology on Homelessness and Housing Exclusion) drept persoane care locuiesc în condiții mizere, persoane aflate în adăposturi de urgență, persoane aflate în centre pentru persoane fără adăpost, persoane aflate în diferite instituții, persoane care trăiesc în locuințe non-convenționale datorită lipsei unei locuințe, PFA care locuiesc temporar în locuințe convenționale care aparțin unor membri ai familiei sau unor prieteni (datorită lipsei unei locuințe proprii).
 

 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Iată cum arată modelul cererilor pentru eliberarea tichetelor sociale de 250 lei pentru familiile cu copii

 
Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?

Comentarii