Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:10 18 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

O jumătate de secol de neuitat Amintiri despre prima misiune de salvare realizată cu elicopterul în România

ro

29 Nov, 2013 00:00 2445 Marime text
Pe 30 noiembrie, pe Aeroportul Tuzla, se vor marca 50 de ani de la prima misiunea de salvare de vieţi omeneşti realizată cu elicopterul în România. La evenimentul care va începe la ora 13.30, vor participa comandatul Ion Tudose, membru al echipajului din elicopter, Dan Ştefănescu, liderul formaţiei de acrobaţie lacării  Acrobaţi şi Adrian Vasilache, directorul general asociat al Aeroportului Tuzla.

În urmă cu 50 de ani, pe data de 29 noiembrie 1963, în dreptul localităţii Gura Portiţei, la circa 300 m de ţărm, a eşuat nava comercială sub pavilion turc „Abdullah”. În condiţii de furtună, pe întuneric şi cu sala maşinilor inundată, căpitanul navei a trimis mesaje de salvare prin radio. Nava avea la bord 22 de marinari. Deoarece singurul mijloc de salvare este elicopterul – este alertat TAROM-ul, care, la acea data, avea o astfel de flotă. A sosit de la Otopeni până la Gura Portiţei elicopterul tip Mi-4 înmatriculat YR-EMB. Echipajul era compus din pilot comandant Constantin Ştefănescu, pilot secund Ion Tudose şi mecanicii de bord Stan Georgescu, Marin Ilie şi Constantin Brănescu. În condiţii meteo neprielnice, cu vânt puternic, în rafale de până la 100km/h, echipajul elicopterului i-a salvat pe cei 22 de marinari, într-o misiune care a durat patru ore. Fiecare marinar a fost transportat pe rând, suspendat de cablu, de la vas până pe mal. Elicopterul Mi-4/YR-EMB era dotat cu macara cu cablu, pentru transportul sarcinilor. Pendulând între cer şi apă, agăţat de cablul macaralei cu centura de siguranţă, mecanicul de bord Constantin Brănescu şi-a riscat viaţa şi coboară pe puntea vasului. De acolo, i-a asistat pe fiecare dintre cei 22 de marinari turci ca aceştia să se ancoreze corect de cablu. Pe rând, navigatorii au fost transportaţi până pe ţărm, agăţaţi de cablul elicopterului.

Clipe de grea încercare

„Clipe de grea încercare, dar şi de mare satisfacţie”, a scris  comandantul Ştefănescu pe un articol dintr-un ziar al vremii, relatând misiunea de salvare din 1963 şi pentru care membrii echipajului elicopterului au fost decoraţi cu Ordinul Muncii clasa III-a. „Cred că este important ca publicul să ştie că, în urmă cu 50 de ani, un echipaj românesc realiza prima misiune de salvare cu elicopterul din România. Piloţii au dat dovadă de curaj şi şi-au dus la final misiunea cu succes, iar echipajul turcesc a fost salvat, în ciuda vremii nefavorabile zborului. Ne bucurăm că Aeroportul Tuzla a dorit să ne sprijine şi să ni se alăture pentru a-i pune la loc de cinste pe aceşti bravi piloţi”, a declarat Dan Ştefănescu, liderul Acrobaţiilor şi fiul comandantului Constantin Ştefănescu. În cadrul evenimentului de pe Aeroportul Tuzla va fi proiectat filmul documentar realizat în timpul misiunii din 1963 şi se va discuta despre importanţa acestui prim caz de salvare de vieţi omeneşti pe mare. Evenimentul este realizat cu sprijinul formaţiei de acrobaţie aeriană Iacării Acrobaţi şi al Aeroportului Tuzla.

Despre Iacării Acrobaţi

Lacării Acrobaţi este singura echipă privată de acrobaţie din România. Pasiunea şi profesionalismul celor trei piloţi, foşti şi actuali component ai Lotului Naţional de Acrobaţie, au contribuit la continuarea şi ridicarea standardelor aviaţiei româneşti, precum şi la iniţierea de acţiuni aviatice în premieră, atât pe plan naţional, cât şi în plan internaţional. Lacării Acrobaţi zboară, anual, peste 30 de display-uri aeriene, atât în ţară, cât şi în lume, concentrându-şi atenţia asupra evenimentelor dedicate istoriei aviaţiei româneşti.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Constantin Branescu 12 Jun, 2017 17:12 MA BUCUR CA ANIVERSATI ACEASTA MISIUNE IN CARE UNCHIUL MEU MECANICUL CONSTANTIN BRANESCU A AVUT UN ROL DETERMINANT SI TOT O DATA SALUT TRECEREA DIN DOMENIUL PROPRIETATII STATULUI A FARULUI DE LA GURA PORTITEI CARE A PRILEJUIT MULTE ERORI DE-A LUNGUL TIMPULUI CATRE MApN PENTRU CONSTRUIREA UNUIA NOU CU APARATURA MODERNA (SI DUPA 54 DE ANI ESTE BINE SA SE CORECTEZE UNELE ERORI DE FUNCTIONARE A APARATURII DE CORECTAREA NAVIGATIEI PE MARE)