Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:19 14 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Învierea Domnului. Obiceiuri de Paște

ro

07 Apr, 2018 21:17 2973 Marime text
Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștelui marchează startul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștele.
 
Data celebrării acestei sărbători are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștele se serbează în duminica ce urmează după prima lună plină ce succedă echinocțiului de primăvară.
 
De Paște, există credința că cerurile se deschid, permițând sufletelor celor morți să se întoarcă acasă, pentru a-și proteja rudele dragi. În noaptea de sâmbătă spre duminică, credincioșii merg la biserică pentru a primi lumina lui Hristos. Fiecare creștin va aprinde lumânarea de la preot și o va păstra până la întoarcerea acasă.
 
Tradiții de Paște
 
Cel mai răspândit obicei creștin specific sărbătorii pascale este vopsirea de ouă roșii, deși în prezent se folosesc și alte culori. În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouă de Paște și de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Iisus, potrivit wikipedia.org.
 
Cu ocazia sărbătorilor pascale, gospodinele prepară și alte mâncăruri tradiționale: pască, drob, cozonac. Bătrânii spun că din primul ou ciocnit în ziua de Paște trebuie să mănânce toți membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună. Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenușuri în prima zi de Paște, pregătește-te de nuntă! O vorbă veche din bătrâni spune că ai să te căsătorești foarte curând.
 
În mai multe sate din Moldova, tradiția cere să ne spălăm pe față cu apă dintr-un vas în care au fost puse flori, bani și un ou roșu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul roșu, bogați și sănătoși. Potrivit aceluiași obicei, cel care se spală ultimul din acest vas ia banii.
Bucovinenii ciocnesc ouăle încondeiate „cap cu cap“ în prima zi de Paște. Abia din a doua zi ei le ciocnesc și „dos cu dos“.
 
În unele sate moldovenești se spune că cel al cărui ou nu se sparge de Paște își va găsi sfârșitul înaintea celuilalt. Pe de altă parte, dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul. O altă tradiție de pe malurile Prutului cere ca oul de Paște să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum; în Bucovina, fetele tinere merg la biserică în noaptea de Înviere și spală limba clopotului cu apă neîncepută. Apoi, în zori, fetele se spală pe față cu această apă fiindcă astfel le-ar face mai atrăgătoare pentru flăcăii din sat.
 
În mai multe zone din Moldova, oamenii pun dimineața un ou roșu și unul alb într-un vas cu apă. Apoi se spală cu apa aceea, se dau pe obraji cu cele două ouă, lăsând câte o monedă în acel vas. Cei care fac astfel vor avea obrajii rumeni și pielea albă precum cele două ouă, tot anul.
 
La întoarcerea acasă, cel care aduce Lumina Sfântă de la slujba de Înviere trebuie să facă o cruce din fum pe grinda ușii, pentru ca toată gospodăria să fie protejată de rele. În multe sate din dreapta Prutului, tinerii iau toaca din biserică și o duc în cimitir, unde trebuie să o păzească. Dacă aceasta e furată, trebuie să dea o petrecere în cinstea hoților. În unele localități de munte din Vrancea, există tradiții numite „vălăritul“, „scrânciobul“ sau suratele.

Ti-a placut articolul?

Comentarii