Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:51 20 07 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Rechizitoriu Trimitere în judecată Constantin Chera şi Virgil Lungu (partea 3)

ro

27 Sep, 2014 00:00 1821 Marime text
În cauză este îndeplinită cerinţa impusă de textul incriminator, respectiv aceea ca subiectul activ al infracţiunii să aibă sarcina de a controla agentul economic privat a cărui activitate comercială o înlesneşte.
Astfel  cum s-a  arătat  anterior în  cuprinsul  prezentului  rechizitoriu (filele 17-18), învinuitul Lungu Virgil avea ca sarcină, în baza atribuţiilor care decurgeau din calitatea de director al DJCCPCN Constanţa, aceea de a controla activitatea SC Deprom SRL atât sub aspectul activităţii prestate în domeniul arheologiei cât şi sub aspectul încasării şi virării timbrului monumentelor istorice datorat din activitatea de librărie.
Urmarea imediată a acestor fapte a constat  într-o  stare de pericol pentru  relaţiile sociale dependente de comportarea corectă în exercitarea atribuţiilor care le revin de către funcţionarii publici cu sarcini de control asupra agenţilor economici privaţi.
Legătura de cauzalitate rezultă din chiar materialitatea faptei săvârşite.
 
Sub aspectul laturii subiective, învinuitul Lungu Virgil a acţionat cu intenţie directă, urmărind producerea rezultatului socialmente periculos.
 
 
Fapta învinuitului Lungu Virgil care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 08.06.2010 – 09.12.2011, în calitate de director executiv  al  DJCCPCN  Constanţa  a  emis  certificatele  de  descărcare  de sarcină  arheologică  cu  numerele  4/2010,  10/2010,  11/2010,  12/2010,
13/2010, 15/2010, 16/2010, 17/2010, 19/2010, 20/2010, 21/2010, 22/2010,
 
23/2010 şi 29/2010, în baza rapoartelor de cercetare arheologică întocmite de Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa, unitate la care era la acel  moment  angajat,  acte  în  temeiul  cărora  aceasta  a  dobândit  foloase

materiale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art.2531 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii a constat în mai multe acţiuni de eliberare a unor certificate de descărcare de sarcină  arheologică, săvârşite  la intervale repetate  de timp,  în  realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale.
Prin emiterea acestor certificate de către învinuitul Lungu Virgil, în baza rapoartelor de cercetare arheologică întocmite de MINAC, s-a realizat un folos material unităţii muzeale care presta activităţile de cercetare în temeiul unor contracte cu titlu oneros, încheiate cu beneficiarii.
Totodată, la momentul emiterii certificatelor de descărcare de sarcină arheologică, învinuitul Lungu Virgil era angajatul MINAC, fiind aşadar îndeplinită şi condiţia situaţiei premisă impusă de art.2531   alin.1 C.pen., respectiv, aceea ca între subiectul activ al infracţiunii şi persoana care beneficiază de folosul  material  generat de actul  îndeplinit  în  exercitarea atribuţiilor de serviciu să existe raporturi de muncă.
Starea de incompatibilitate în care se găsea învinuitul Lungu Virgil în legătură cu activitatea MINAC, şi deci caracterul ilicit al actului constând în emiterea certificatelor de descărcare de sarcină pe baza rapoartelor de cercetare arheologică întocmite de muzeul arătat, rezultă din prevederile art.79 alin.1 lit.c şi art.94 alin.2 lit.a şi c din Legea nr.161/2003.
Urmarea imediată a acestor fapte comise de învinuitul Lungu Virgil a constat  într-o  stare de pericol  pentru  relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a activităţii funcţionarului public, activitate care presupune o comportare corectă a celui care exercită o activitate în cadrul unei autorităţi publice.

Legătură de cauzalitate rezultă din materialitatea faptelor reţinute în sarcina învinuitului.
Sub aspectul laturii subiective, învinuitul Lungu Virgil a acţionat cu
 
intenţie directă urmărind producerea rezultatului socialmente periculos.
 
În ceea ce priveşte certificatele de descărcare de sarcină arheologică cu numerele 5/2011, 7/2011, 8/2011, 16/2011 şi 18/2011  se constată că acestea nu au fost emise de către învinuitul Lungu Virgil.
Astfel,  deşi  în  cazul  certificatelor  cu  numerele  5/2011,  7/2011  şi
 
8/2011  la  rubrica  Director  Executiv  este  menţionat  numele  învinuitului
 
Lungu Virgil, semnătura executată aparţine martorului(…).
 
Certificatele de descărcare de sarcină arheologică cu nr.16/2011 şi
 
18/2011 au fost emise de către martorul(…) , în calitate de director executiv al DJCCPCN Constanţa.
Prin urmare, faptele de a emite certificatele de descărcare de sarcină arheologică cu numerele 5/2011, 7/2011, 8/2011, 16/2011 şi 18/2011, care constituie acte materiale ale infracţiunii de conflict de interese în formă continuată, reţinută în sarcina învinuitului Lungu Virgil nu au fost comise de către acesta.
Pentru aceste motive, urmează a se dispune trimiterea în judecată a învinuitului  Lungu  Virgil  pentru  săvârşirea  infracţiunii  de  conflict  de interese în formă continuată, prevăzută de art.2531 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., însă se va reţine că învinuitul a săvârşit un număr de 14 acte materiale, şi nu 19 acte materiale astfel cum s-a reţinut prin ordonanţa de extindere a cercetărilor penale nr.9/P/2010 din data de 02.10.2013.

Această  soluţie  este  în  deplin  acord  cu  jurisprudenţa  constantă  a instanţelor naţionale.
 
Astfel, prin decizia penală nr.427/1998 a Tribunalului Suceava s-a stabilit că nu se poate dispune achitarea inculpatului pentru o acţiune componentă a infracţiunii de furt şi să îl condamne pentru restul actelor. În acest caz, instanţa trebuie să constate existenţa infracţiunii continuate, iar la individualizarea pedepsei nu va fi luată în seamă acţiunea de furt care nu poate fi reţinută în sarcina inculpatului.
De asemenea, prin decizia penală nr.487/R/2004  a Curţii de Apel Timişoara s-a stabilit că nu se poate dispune achitarea inculpatului pentru acţiunile/inacţiunile ce intră în conţinutul infracţiunii continuate, deoarece acestea nu reprezintă infracţiuni distincte, cu care instanţa a fost sesizată, instanţa urmând să constate şi să pronunţe o pedeapsă unică pentru celelalte acte de executare.
Mutând acest raţionament în faza de urmărire penală şi aplicându-l situaţiei de fapt din prezenta cauză, expusă anterior, se va proceda în sensul trimiterii în judecată a învinuitului Lungu Virgil pentru săvârşirea unei infracţiuni unice de conflict de interese, alcătuită din 14 acte materiale, fără a se putea dispune scoaterea sa de sub urmărire penală pentru celelalte cinci acte materiale, pentru care nu sunt întrunite condiţiile trimiterii sale în judecată.
În acelaşi sens, Curtea de Apel Iaşi a statuat că excluderea unor acte materiale din conţinutul infracţiunii nu afectează unitatea legală a acesteia, fiind nelegală soluţia de achitare pentru anumite acte materiale, deoarece astfel se încalcă unitatea infracţională (decizia penală nr.185/2005) şi că în cazul infracţiunii continuate, latura obiectivă se compune dintr-o pluralitate

de  acte  materiale,  iar  excluderea  unui  act  material  nu  determină  nici scindarea unităţii infracţionale şi nici schimbarea încadrării juridice (decizia penală nr.656/2004).
 
 
În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. şi art.2481  C.proc.pen., reţinută în sarcina învinuitului Lungu Virgil prin rezoluţia de începere a urmăririi penale nr.9/P/2010 din data de 05.02.2010, constând în aceea că, la data de 26.11.2008, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi
Patrimoniu Cultural Naţional (DJCCPCN), a recomandat FCC Construction SA – Astaldi SpA JV, constructorul Autostrăzii A3 – Tronsonul Cernavodă Constanţa şi a Autostrăzii - Centura Ocolitoare a mun.Constanţa, să încheie contractul de management arheologic necesar în vederea executării lucrărilor de cercetare arheologică pe traseul celor două autostrăzi cu SC Deprom SRL şi nu cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINA), deşi acesta din urmă primise de la Ministerul Culturii şi Cultelor avizul nr.245/17.11.2005 prin care îi fuseseră atribuite lucrările de cercetare arheologică pe traseul autostrăzii Cernavodă – Constanţa se constată că punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale este împiedicată de incidenţa cazului prevăzut de art.10 lit.d C.proc.pen.
Aceasta deoarece potrivit doctrinei şi jurisprudenţei, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice are un caracter subsidiar în raport cu celelalte infracţiuni, această infracţiune existând juridic de sine stătător şi putând fi reţinută numai dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei alte infracţiuni distincte.

Ca atare, în situaţia în care activitatea infracţională a unui funcţionar public sau a unui alt funcţionar, constând în exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu, poate fi încadrată în mod distinct în normele speciale de încriminare prevăzute de Codul penal, nu este incidentă infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C.pen., ci infracţiunea specială reglementată de legea penală, textul de lege mai sus menţionat găsindu-şi aplicarea numai dacă fapta nu întruneşte conţinutul constitutiv al uneia dintre celelalte infracţiuni distincte cu caracter special, potrivit principiului specialităţii în cazul concursului de norme penale.
Or, în speţa de faţă, faptele descrise mai sus, reţinute în sarcina învinuitului Lungu Virgil întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.11 alin.1 din Legea nr.78/2000.
Pentru aceste motive, în baza art.249 C.proc.pen. raportat la art.10 lit.d  C.proc.pen.  se  va  dispune  scoaterea  de  sub  urmărire  penală  a învinuitului Lungu Virgil pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. şi art.2481 C.proc.pen.
 
 
Deşi la dosarul  cauzei  există probe în sensul  că învinuitul Lungu Virgil a primit de la fundaţia prezidată de învinuitul (…) mai multe sume de bani, actele de urmărire penală nu conduc la concluzia certă că aceste plăţi au  fost  făcute  în  scopul  de  a  îndeplini,  a  nu  îndeplini  ori  a  întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri de către primul funcţionar public menţionat.

Având în vedere că, la dispunerea unei soluţii de trimitere în judecată, procurorul  trebuie  să-şi  întemeieze  convingerea  vinovăţiei  acuzatului  pe bază de probe sigure, certe şi întrucât în cauză, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de dare şi luare de mită probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranţe în privinţa existenţei faptei arătate în actul de sesizare şi vinovăţiei învinuiţilor, se impune a se da eficienţă regulii potrivit căreia „orice îndoială este în favoarea inculpatului” (in dubio pro reo).
Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumţiei de nevinovăţie, un principiu instituţional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3 C. proc. pen., se regăseşte în materia probaţiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susţinerea existenţei faptei reclamate şi vinovăţiei celui acuzat conţin o informaţie îndoielnică cu privire la întrunirea elementelor constitutive  ale infracţiunii  imputate, organele  judiciare penale nu-şi  pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine şi, de aceea, ele trebuie să dispună o soluţie de netrimitere în judecată.
Pentru aceste motive, în baza art.249 C.proc.pen. raportat la art.10 lit.d  C.proc.pen.  se  va  dispune  scoaterea  de  sub  urmărire  penală  a învinuitului Lungu Virgil pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 alin.1 şi 2
C.pen. şi a învinuitului (…) pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută de  art.7  alin.2  din  Legea nr.78/2000  raportat  la  art.255  alin.1C.pen.
 
 3 .  La tura  civ il ă

MINAC a comunicat în cursul urmăririi penale că nu se constituie parte civilă împotriva învinuitului Chera Constantin.
 
 4 .  Mi jl oa ce  de  pro bă :
 
·   Înscrisuri;
 
·   Declaraţiile martorilor;
 
·   Procese verbale de percheziţie;
 
·   Raport de constatare tehnico-ştiinţifică;
 
·   Interceptări ale convorbirilor telefonice şi procese verbale de
 
redare;
 
·   Alte procese verbale;
 
·   Declaraţiile învinuiţilor;
 
·   Fişele de cazier judiciar ale învinuiţilor.
 
 5 .  Da te  pri vi nd  perso a nel e  î nv i nuţil or:
 
Învinuitul Chera Constantin este cetăţean român, în vârstă de(…) , studii superioare, ocupaţie cercetător ştiinţific, loc de muncă MINAC, căsătorit, stagiul militar satisfăcut.
Astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar a învinuitului, acesta nu este cunoscut cu antecedente, fiind la primul conflict cu legea penală.
Pe parcursul urmăririi penale învinuitul a avut o atitudine sinceră.
 
Învinuitul Lungu Virgil este cetăţean român, în vârstă de(…) , studii superioare, ocupaţie istoric, loc de muncă MINAC, căsătorit, stagiul militar satisfăcut.

Astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar a învinuitului, acesta nu este cunoscut cu antecedente, fiind la primul conflict cu legea penală.
Pe parcursul urmăririi penale învinuitul a avut o atitudine sinceră.
 
 6 .  Da te  pri vi nd  urmă rirea  penală :
 
 
Prin rezoluţia nr.9/P/2010 din data de 05.02.2013 a DNA – Serviciul Teritorial Constanţa s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuiţii Lungu  Virgil,  sub  aspectul  săvârşirii  infracţiunilor  de  abuz  în  serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. şi art.2481  C.proc.pen., constând în aceea că, la data de
26.11.2008, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de director al Direcţiei  Judeţene  pentru  Cultură,  Culte şi  Patrimoniu  Cultural  Naţional (DJCCPCN), a recomandat FCC Construction SA – Astaldi SpA JV, constructorul Autostrăzii A3 – Tronsonul Cernavodă Constanţa şi a Autostrăzii - Centura Ocolitoare a mun.Constanţa, să încheie contractul de management arheologic necesar în vederea executării lucrărilor de cercetare arheologică pe traseul celor două autostrăzi cu SC Deprom SRL şi nu cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINA), deşi acesta din urmă primise de la Ministerul Culturii şi Cultelor avizul nr.245/17.11.2005 prin care îi fuseseră atribuite lucrările de cercetare arheologică pe traseul autostrăzii Cernavodă – Constanţa şi luare de mită, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 alin.2 C.pen., constând în aceea că, pentru a efectua un act contrar atribuţiilor de serviciu (respectiv pentru a emite avizele 313 şi 314/06.03.2009 cu încălcarea prevederilor  legale  aplicabile  în  materie),  în  calitatea  sa  de  director  al

DJCCPCN Constanţa, a primit de la învinuitul(…) , prin intermediul Fundaţiei (...) al cărei preşedinte era acesta, suma de 10.000 lei, ambele cu aplicarea art.33 lit.a C.pen. şi (…) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.255 alin.1
C.pen. cu aplicarea art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că în schimbul emiterii avizelor nr.313 şi 314/06.03.2009 fără respectarea prevederilor legale, a dat învinuitului Lungu Virgil suma de 10.000 lei prin intermediul Fundaţiei (...) al cărei preşedinte era.
Prin ordonanţa nr.9/P/2013 din data de 11.06.2013 a DNA – Serviciul Teritorial Constanţa s-a dispus extinderea cercetărilor penale şi începerea urmăririi penale faţă învinuitul Lungu Virgil, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art.11 alin.1 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că acesta a înlesnit efectuarea unor activităţi comerciale de către SC Deprom SRL, societate asupra căreia avea atribuţii de control, prin aceea că, la  data  de  26.11.2008,  a  emis  adresa  nr.1052  prin  care  recomanda persoanelor interesate încheierea de contracte de supraveghere arheologică, cercetare arheologică şi conservare primară cu SC Deprom SRL şi că a întocmit, semnat şi afişat în interiorul sediului D.J.C.C.P.C.N. Constanţa, pe uşa compartimentului care elibera avize, un înscris intitulat „Lista persoanelor juridice acceptate de către Ministerul Culturii şi Cultelor să efectueze lucrări de cercetare şi supraveghere arheologică” prin care comunica terţilor împrejurarea că o asemenea persoană juridică este şi SC Deprom SRL, fiind totodată indicate sediul şi numerele de telefon şi fax ale acesteia.
Prin ordonanţa nr.9/P/2013 din data de 09.09.2013 a DNA – Serviciul
 
Teritorial  Constanţa  s-a  dispus  schimbarea  încadrării  juridice  a  faptelor

reţinute în sarcina învinuitului Lungu Virgil, din infracţiunea de luare de mită,  prevăzută  de  art.6  din  Legea  nr.78/2000  raportat  la  art.254  alin.2
C.pen. în infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art.7 alin.1 şi 2 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 alin.1 şi 2 C.pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina învinuitului(…) , din infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.255 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000 în infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000 raportat la art.255 alin.1 C.pen. şi extinderea cercetărilor penale şi începerea urmăririi penale   faţă   de   învinuitul   Chera   Constantin,   sub   aspectul   săvârşirii infracţiunii  de  abuz  în  serviciu  contra  intereselor  publice,  prevăzută  de art.132  din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. şi art.2481  C.pen., constând în aceea că în luna noiembrie a anului 2008, făptuitorul Chera Constantin  directorul  de  atunci  al  Muzeului  de  Istorie  Naţională  şi Arheologie Constanţa a refuzat în mod nejustificat încheierea contractului privind supravegherea şi cercetarea arheologică pe traseul lucrărilor la Autostrada   A2   şi   la   Centura   Ocolitoare   a   mun.Constanţa   direct   cu beneficiarul   acestor   servicii   (constructorul   autostrăzii   şi   al   centurii ocolitoare), împrejurare care a produs un prejudiciu patrimoniului Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa de peste 200.000 lei.
Învinuiţilor le-au fost aduse la cunoştinţă prevederile art.6 C.proc.pen. precum si drepturile procesuale prevăzute de art.70 C.proc.pen.
Pe parcursul urmăririi penale învinuiţii nu au beneficiat de serviciile unor apărători aleşi.

La data de 08.11.2013, învinuitului Chera Constantin i-a fost prezentat materialul de urmărire penală, acesta arătând că nu are de făcut declaraţii suplimentare, de propus probe noi sau de formulat alte cereri.
La data de 15.11.2013, învinuitului Lungu Virgil i-a fost prezentat materialul de urmărire penală, acesta arătând că nu are de făcut declaraţii suplimentare, de propus probe noi sau de formulat alte cereri.
 
Faţă de cele expuse mai sus, constatând că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului iar urmărirea penală este completă, existând probele necesare şi legal administrate,
În temeiul art.262 pct.1 lit.a C.proc.pen., art.249 C.proc.pen. raportat la art.10 lit.d C.proc.pen. şi art.263 alin.4 C.proc.pen.
 
DISPUN:
 
1. Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor:
Chera Constantin, (…)
 
pentru   săvârşirea   infracţiunii   de   abuz   în   serviciu   contra intereselor publice, prevăzută de art.132  din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. şi art.2481 C.pen. şi
Lungu Virgil, (…)
 
pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.11 alin.1 din Legea nr.78/2000 şi a infracţiunii de conflict de interese în formă continuată, prevăzută de art.253alin.1 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. (14 acte materiale), ambele cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.

2. Scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului (…) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000 raportat la art.255 alin.1 C.pen.
3. Scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Lungu Virgil sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 alin.1 şi 2 C.pen. şi abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. şi art.2481 C.proc.pen.
 
 
În temeiul art.264 C.proc.pen. dosarul se va înainta Curţii de Apel
 
Constanţa urmând a fi citaţi:
 
 
 
INCULPATI: Chera Constantin
 
Lungu Virgil -
 
PARTE VĂTĂMATĂ: Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie
 
Constanţa – Constanţa, Piaţa Ovidiu nr.12, jud.Constanţa;
 
 
 
MARTORI:
 
(…)
 
In temeiul art.191 C.p.p. se stabilesc cheltuieli judiciare in cuantum de
 
1.500 lei în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi.
 
 
 

Red.AB/3Ex


 
PROCUROR
(…),

Ti-a placut articolul?

Comentarii