Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:24 22 10 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Rechizitoriu Trimitere în judecată Constantin Chera şi Virgil Lungu (partea 1)

ro

27 Sep, 2014 00:00 2864 Marime text
Constantin Chera, director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), şi Virgil Lungu, fost director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, sunt judecaţi de Tribunalul Constanţa. Cei doi au fost deferiţi Justiţiei de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa.
 
Chera este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.
 
Lungu este bănuit de conflict de interese în formă continuată şi de infracţiunea prevăzută de articolul 11 alin 1 din Legea 78/2000, şi anume „fapta persoanei care, în virtutea funcţiei, a atribuţiei ori a însărcinării primite, are sarcina de a supraveghea şi de a controla un agent economic privat, de a înlesni efectuarea unor activităţi comerciale, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite“.
 
În acest context, ZIUA de Constanţa prezintă rechizitoriul prin intermediul căruia cei mai sus precizaţi au fost trimişi în judecată.
 
R E C H I Z I T O R I U
21.11.2013
 
Procuror (…) din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul
 
Teritorial Constanţa,
 
Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul cu nr.127/P/2013 privind pe învinuiţii:
- Lungu Virgil, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, prevăzută de art.7 alin.1 şi 2 din  Legea nr.78/2000 raportat la art.254 alin.1 şi 2 C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art.132  din Legea nr.78/2000 raportat la art.248  C.pen.  şi  art.2481   C.proc.pen.,  conflict  de  interese, prevăzută  de art.2531 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. şi a infracţiunii prevăzută de art.11 alin.1 din Legea nr.78/2000, toate cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.,

-(…), cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000 raportat la art.255 alin.1 C.pen. şi
Chera Constantin, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii  de  abuz  în  serviciu  contra  intereselor  publice,  prevăzută  de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. şi art.2481 C.pen.
 
 
EXPUN URMĂTOARELE:
 
 1 .  Î n  fa pt,
 
 
1.1 În luna noiembrie a anului 2008, învinuitul Chera Constantin, în perioada respectivă director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, a refuzat în mod nejustificat încheierea contractului privind efectuarea supravegherii şi cercetării arheologice pe traseul lucrărilor la Autostrada   A2   şi   la   Centura   Ocolitoare   a   mun.Constanţa   direct   cu beneficiarul   acestor   servicii   (constructorul   autostrăzii   şi   al   centurii ocolitoare), împrejurare care a produs un prejudiciu patrimoniului unităţii pe care o conducea de peste 200.000 lei şi a permis pe această cale ca SC Deprom SRL să încheie contractul respectiv, în timp ce Muzeul de Istorie Naţională  şi  Arheologie  Constanţa  a  devenit  prestator  de  servicii  în beneficiul societăţii comerciale amintite.
1.2. Învinuitul Lungu Virgil, director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (D.J.C.C.P.C.N.) Constanţa, a înlesnit  efectuarea  unor  activităţi  comerciale  de  către  SC  Deprom SRL, societate asupra căreia avea atribuţii de control, prin aceea că, la data de

26.11.2008,  a  emis  adresa  nr.1052  prin  care  recomanda  persoanelor interesate încheierea de  contracte de supraveghere  arheologică,  cercetare arheologică şi conservare primară cu SC Deprom SRL şi că a întocmit, semnat şi afişat în interiorul sediului D.J.C.C.P.C.N. Constanţa, pe uşa compartimentului care elibera avize, un înscris intitulat „Lista persoanelor juridice  acceptate  de  către  Ministerul  Culturii  şi  Cultelor  să  efectueze lucrări  de  cercetare  şi  supraveghere  arheologică”  prin  care  comunica terţilor împrejurarea că o asemenea persoană juridică este şi SC Deprom SRL, fiind totodată indicate sediul şi numerele de telefon şi fax ale acesteia.
1.3. Pentru a efectua un act contrar atribuţiilor sale de serviciu (respectiv pentru a emite avizele 313 şi 314/06.03.2009 cu încălcarea prevederilor legale aplicabile în materie), în calitatea sa de director al DJCCPCN  Constanţa,  învinuitul  Lungu  Virgil, a primit  de la  (…), prin intermediul Fundaţiei (…) al cărei preşedinte era acesta, suma de 10.000 lei.
1.4. În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 08.06.2010 –
 
09.12.2011, învinuitul Lungu Virgil, în calitate de director executiv al DJCCPCN   Constanţa   a   emis   certificatele   de   descărcare   de   sarcină arheologică  cu  numerele  4/2010,  10/2010,  11/2010,  12/2010,  13/2010,
15/2010, 16/2010, 17/2010, 19/2010, 20/2010, 21/2010, 22/2010, 23/2010,
 
29/2010, 5/2011, 7/2011, 8/2011, 16/2011 şi 18/2011 în baza rapoartelor de cercetare arheologică întocmite de Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa, unitate la care era la acel moment angajat, acte în temeiul cărora aceasta a dobândit foloase materiale.
1.5. În schimbul emiterii avizelor nr.313 şi 314/06.03.2009 fără respectarea  prevederilor  legale,  învinuitul  (…)  a  dat  învinuitului  Lungu

Virgil suma de 10.000 lei prin intermediul Fundaţiei (..) al cărei preşedinteera.
 
Prin avizul nr.2890/04.05.2005 emis către Compania Naţională de Autostrăzi  şi  Drumuri  Naţionale  din  România,  Ministerul  Culturii  şi Cultelor, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (D.J.C.C.P.C.N.) Constanţa, a avizat favorabil construcţia Autostrăzii A2 Bucureşti Constanţa - Tronsonul 6 Cernavodă - Constanţa şi a Variantei Ocolitoare a mun.Constanţa (vol.IV, fila 171).
Una dintre condiţiile impuse de autoritate pentru avizul favorabil a fost  aceea de  a  se  efectua  cercetări  arheologice  perieghetice  pe  traseele propuse ale investiţiei, în baza unor contracte de cercetare încheiate de către beneficiar cu instituţii specializate, respectiv cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) pe tronsonul Medgidia Constanţa.
De asemenea, sub nr.245/17.11.2005, Ministerul Culturii şi Cultelor a avizat favorabil construirea Autostrăzii Bucureşti – Constanţa, tronsonul 6
 
Cernavodă – Constanţa (vol.IV, fila 177-178).
 
Avizarea favorabilă s-a făcut sub condiţia ca beneficiarul să asigure necesarul de fonduri pentru cercetarea arheologică preventivă şi protejarea  patrimoniului  arheologic  şi  finanţarea  cercetărilor arheologice preventive pe toată suprafaţa supusă investiţiei, prin încheierea unor contracte de cercetare arheologică preventivă cu MINAC, pentru tronsonul Medgidia - Constanţa şi să finanţeze asigurarea prin MINAC a activităţii de supraveghere arheologică, pe întreaga durată a lucrărilor.

Avizul nr.245/17.11.2005 a fost comunicat şi către MINAC precum şi către D.J.C.C.P.C.N. Constanţa.
La data de 29.10.2007, MINAC, reprezentat de învinuitul Chera Constantin, directorul instituţiei, a emis către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România adresa înregistrată sub nr.2020 prin care a comunicat instituţiei respective oferta de tarife per metru cub, aferente   lucrărilor   necesare   eliberării   terenului   pe   care   urma   să   se construiască cele două drumuri, de sarcină arheologică. Conform adresei respectiv, forţa de muncă urma să fie asigurată şi remunerată de către beneficiar. Conform  aceleiaşi   adrese,   contractele  de   prestări   servicii   de cercetare arheologică preventivă urmau a fi încheiate conform devizelor estimative şi conform modelului anexat adresei, cu plata unui avans de 30% din valoarea contractului. (vol.IV, filele 151 - 152).
 
Din anexa 1 a acestei adrese, precum şi din relaţiile comunicate la data de 22.02.2013 de către MINAC, devizul estimativ al lucrărilor de supraveghere şi cercetare arheologică pe traseul Autostrăzii A2 şi Centurii Ocolitoare a fost în cuantum de 6.135.380 lei   (vol.XV, fila 15), sumă pe care MINAC ar fi trebuit să o încaseze în ipoteza în care ar fi efectuat lucrările respective direct către executantul lucrărilor de construcţie a celor două drumuri.
MINAC este o instituţie publică, cu personalitate juridică, se află în subordinea Consiliului Judeţean Constanţa, a fost înfiinţat conform deciziei nr.90/26.02.1990 a Primăriei judeţului Constanţa şi reorganizat prin Hotărârile nr.165/19.08.2004 şi respectiv 50/01.04.2005 ale Consiliului Judeţean Constanţa.

În perioada 01.03.2006 – 07.04.2009, învinuitul Chera Constantin a îndeplinit funcţia de director al MINAC, cu menţiunea că acesta este angajat al instituţiei din anul 1975 (vol.XV, fila 1).
Numirea  învinuitului  Chera  Constantin  în  funcţia  de  director  al MINAC s-a realizat prin Hotărârea nr.66/28.03.2006 iar contractul de management  în  baza  căruia  învinuitul  şi-a  desfăşurat  activitatea  a  fost aprobat prin Hotărârea nr.67/28.03.2006 (vol.XV, filele 59-60). Prin Hotărârea nr.130/15.05.2009 a Consiliului Judeţean Constanţa, învinuitul Chera Constantin a fost eliberat din funcţia de director al MINAC.
Conform art.9  pct.2  lit.g,  i,  j şi  k  din  contractul  de  management, încheiat între Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de angajator şi învinuitul Chera Constantin, în calitate de manager, acesta din urmă era obligat să adopte măsuri în vederea îndeplinirii prevederilor bugetului anual de venituri şi cheltuieli ale instituţiei, pentru dezvoltarea şi diversificarea surselor de venituri extrabugetare, în condiţiile reglementărilor legale în vigoare, să administreze cu diligenţa unui bun proprietar patrimoniul instituţiei publice, să reprezinte instituţia în raporturile cu terţii şi să încheie acte juridice în numele şi pe seama instituţiei, conform competenţelor sale (vol.XV, fila 64).
În luna noiembrie a anului 2008, reprezentanţii constructorului Autostrăzii A2 şi Centurii Ocolitoare a mun.Constanţa, Asocierea FCC Construccion SA/Astaldi SPA JV, s-au adresat MINAC pentru încheierea unui contract de management arheologic necesar obţinerii certificatului de descărcare de sarcină arheologică, fără de care lucrările de construcţie nu ar fi putut să înceapă.

Astfel cum rezultă din relaţiile comunicate de Asocierea FCC Construccion SA/Astaldi SPA JV, conducerea MINAC a refuzat încheierea contractului respectiv, cu motivarea că instituţia publică nu dispune de resursele necesare executării unei lucrări de o asemenea amploare.
Cu  ocazia discuţiilor  respective, a  fost  indicată  SC  Deprom SRL, singura societate care avea capacitatea de executa lucrările de supraveghere şi cercetare arheologică pe traseul drumurilor care urmau să fie construite (vol.II, fila 62).      Totodată,  reprezentanţilor  Asocierii  FCC  Construccion SA/Astaldi  SPA  JV  le-a  fost  comunicată  o  copie  a  adresei nr.1052/26.11.2005 prin care DJCCPCN Constanţa recomanda SC Deprom SRL pentru executarea de lucrări de supraveghere şi cercetare arheologică, activitatea  şi  performanţele  acestei  societăţi  fiind  descrise  în  termeni elogioşi.
Asocierea FCC Construccion SA/Astaldi SPA JV a transmis DNA – ST Constanţa o copie a recomandării emise de DJCCPCN Constanţa (vol.II, fila 64).
Cu ocazia audierii sale în calitate de făptuitor, învinuitul Chera Constantin  a  arătat  că  în  luna  octombrie  a  anului  2008,  în  cadrul  unor discuţii care au avut ca obiect efectuarea lucrărilor de cercetare şi supraveghere arheologică pe traseul Autostrăzii A2 şi al Centurii Ocolitoare a mun.Constanţa, în calitate de director, a refuzat să angajeze MINAC pentru executarea acestora.
Motivul invocat de învinuit a fost lipsa resurselor materiale, a fondurilor băneşti şi a infrastructurii necesare efectuării unor lucrări de o asemenea amploare.

Urmare a acestui refuz, constructorul autostrăzii a contractat cu o societate   comercială   care   s-a   angajat   să   presteze   lucrările   necesare descărcării de sarcină arheologică, respectiv SC Deprom SRL.
Totodată, învinuitul a arătat că avea cunoştinţă despre avizele emise de Ministerul Culturii şi respectiv de direcţia descentralizată din teritoriu prin care MINAC fusese desemnat ca instituţia care ar fi urmat să execute lucrările de supraveghere şi cercetare arheologică pe traseul celor două drumuri precum şi despre devizul estimativ potrivit căruia MINAC ar fi trebuit să încaseze pentru lucrările respective o sumă de peste 6.000.000 lei (vol.V, fila 297).
Cu ocazia audierii ulterioare extinderii cercetărilor penale împotriva sa,  învinuitul  Chera  Constantin  a  reiterat  apărarea  expusă  mai  sus  şi  a adăugat că MINAC nu participase la licitaţia organizată pentru executarea lucrărilor de cercetare şi supraveghere arheologică (vol.V, fila 309).
Cu privire la aceste aspecte, martorul(…) , angajat al MINAC, a arătat că în anul 2005, Ministerul Culturii a emis un aviz în baza căruia lucrările de cercetare şi supraveghere arheologică pe traseul Autostrăzii A2 şi al Centurii Ocolitoare a mun.Constanţa urmau a fi executate de MINAC şi că ulterior emiterii acestui aviz, muzeul a întocmit un deviz estimativ din care rezulta că preţul prestării acestor servicii era de aproximativ 6.000.000 lei.
În continuare, martorul a declarat că în toamna  anului 2008, între conducerile   MINAC,   Compania   Naţională   de   Autostrăzi   şi   Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi Asocierii FCC Construccion SA/Astaldi  SPA  JV  au  avut  loc  mai  multe  discuţii  privind  începerea lucrărilor de supraveghere şi cercetare arheologică pe traseul construcţiilor care urmau să fie executate.

În cadrul acestor discuţii, învinuitul Chera Constantin, directorul de atunci al MINAC nu a încheiat cu beneficiarul (constructorul autostrăzii şi al centurii) contractul în temeiul căruia lucrările de cercetare şi supraveghere arheologică ar fi trebuit prestate.
Martorul a mai arătat că învinuitul Chera Constantin a înţeles să procedeze astfel deoarece MINAC îi lipseau mijloacele materiale, forţa de muncă şi toată infrastructura necesare executării lucrării.
Ulterior,   din   acest   motiv,   constructorul   autostrăzii   a   încheiat contractul privind executarea cercetării şi supravegherii arheologice cu SC Deprom SRL (vol.V, fila 268).
Martorul (…) a arătat că l-a succedat în funcţia de director al DJCCPCN Constanţa pe învinuitul Lungu Virgil, iar cu ocazia unei cercetări disciplinare a aflat că directorul MINAC din anul 2008, învinuitul Chera Constantin refuzase încheierea contractului cu societatea constructoare a autostrăzii (vol.V, fila 254).
Martorul(…) , angajat al MINAC şi actual director al instituţiei, a declarat că refuzul încheierii contractului privind   executarea lucrărilor de cercetare   şi   supraveghere   arheologică   în   beneficiul   constructorului autostrăzii s-a datorat faptului că MINAC nu dispunea de logistica necesară executării unei asemenea lucrări.
Astfel, martorul a arătat că prestarea unor servicii de o asemenea amploare  presupunea  utilizarea  unui  număr  mare  de  muncitori,  unelte, utilaje, etc, mijloace de care muzeul nu dispunea la acel moment şi că în urma imposibilităţii MINAC de a se angaja în acest sens, contractul pentru executarea lucrărilor de cercetare şi supraveghere arheologică a fost încheiat de beneficiar cu SC Deprom SRL (vol.V, filele 262-263).

Susţinerile învinuitului Chera Constantin şi ale martorilor (…) şi (…) cu privire la motivele refuzului privind încheierea de către MINAC a contractului privind prestarea lucrărilor de cercetare şi supraveghere arheologică cu Asocierea FCC Construccion SA/Astaldi SPA JV sunt lipsite de suport.
Astfel, pe de o parte, în cuprinsul avizului nr.245/17.11.2005 emis de Ministerul Culturii şi Cultelor şi comunicat MINAC, se arată că avizarea favorabilă privind construirea Autostrăzii A2, tronsonul 6 Cernavodă- Constanţa,  s-a  făcut  sub  condiţia  ca beneficiarul  (CNADNR)  să  asigure finanţarea cercetărilor arheologice preventive pe toată suprafaţa supusă investiţiei, prin încheierea unor contracte de cercetare arheologică preventivă cu MINAC (vol.IV, fila 176).
Prin urmare, costurile lucrărilor de cercetare arheologică ce urmau a fi executate pe traseul obiectivelor aveau a fi suportate de către CNADR şi/sau de către constructorul autostrăzii, Asocierea FCC Construccion SA/Astaldi SPA JV şi nu de către MINAC, aceasta fiind de altfel şi raţiunea pentru care muzeul a întocmit un deviz estimativ privind costurile lucrărilor de cercetare şi supraveghere arheologică.
În cazul în care MINAC ar fi fost în imposibilitatea obiectivă de a executa lucrările respective, ar fi trebuit să comunice, încă de la momentul la care i s-a solicitat întocmirea devizului, această împrejurare, cu atât mai mult cu  cât  şi  la  momentul  refuzului  de  a  contracta  era  condus  de  aceeaşi persoană – învinuitul Chera Constantin.
Pe  de  altă  parte,  conform  art.48  alin.6  din  Legea  nr.182/2000, emiterea certificatului privind eliberarea de sarcină arheologică a unui teren, precum şi finanţarea cercetărilor arheologice preventive necesare, indiferent

de regimul proprietăţii terenului, este obligatorie înaintea începerii oricăror lucrări care pot afecta situl şi se realizează potrivit prevederilor legislaţiei privitoare  la  protejarea  patrimoniului  arheologic  iar  potrivit  alin.7  al aceluiaşi articol, finanţarea cercetărilor arheologice pentru emiterea certificatului prevăzut la alin. (6), cu privire la terenurile în care se găsesc bunuri arheologice, identificate prin investigaţii anterioare, este asigurată de beneficiarul lucrărilor.
Terenurile pe care au fost construite Autostrada A2 şi Centura Ocolitoare a mun.Constanţa fac parte din categoria celor prevăzute de art.48 alin.7 din Legea nr.182/2000, astfel cum rezultă din raportul de periegheză întocmit de specialiştii MINAC, despre care se va face vorbire în cele ce urmează (vol.IV, filele 115-129).
Apoi, astfel cum rezultă din înscrisurile (liste de inventar) comunicate de MINAC la solicitarea DNA – ST Constanţa, muzeul deţinea numeroase obiecte de inventar necesare executării unor lucrări specifice obiectului de activitate, atât unelte simple, destinate săpăturilor arheologice (cazmale, târnăcoape, şpacluri, etc.), cât şi aparatură tehnică folosită în activitatea de supraveghere şi cercetare arheologică, cum ar fi aparate foto, camere video, retroproiectoare, diaproiectoare, videoproiectoare, ciocane rotopercutoare, bormaşini, schele profesionale, aparate de sudură, costume de scufundare, calculatoare, laptopuri, detectoare de metale, scanere, imprimante, autoturisme, remorci, termohigometre portabile, etc. (vol.v, filele 221-460).
Conform relaţiilor comunicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa, în perioada 01.10.2008 – 01.07.2009, MINAC a avut câteva sute de  angajaţi  pe  diferite  funcţii,  beneficiind  astfel  de  suficient  personal calificat (vol.V, filele 42-49).

Dincolo  de  argumentele  expuse  mai  sus  privind  obligaţia beneficiarului de a suporta contravaloarea activităţilor de cercetare şi supraveghere arheologică şi mijloacele materiale şi personalul calificat de care MINAC dispunea la momentul la care învinuitul Chera Constantin a refuzat încheierea contractului de cercetare arheologică cu executantul lucrărilor de construcţie a Autostrăzii A2 şi a Centurii Ocolitoare a mun.Constanţa, trebuie observat că în cursul urmăririi penale au fost administrate probe din care rezultă că MINAC a prestat în trecut numeroase alte servicii de cercetare şi supraveghere arheologică de amploare similară.
Totodată, MINAC a efectuat în perioada anterioară dar şi în cea ulterioară momentului noiembrie 2008 lucrări de cercetare şi supraveghere arheologică, similare ca amploare şi importanţă cu cele legate de construcţia Autostrăzii A2 şi a Centurii Ocolitoare a mun.Constanţa.
Astfel, MINAC a efectuat supravegherea şi cercetarea arheologică în vederea obţinerii certificatelor de eliberare de sarcină arheologică necesară dezvoltării unor obiective majore: revizia de vagoane a Gării Mangalia, hală atelier prelucrări metalice, reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare menajeră în oraşul Hârşova, imobile de mari dimensiuni cum ar fi construcţii S+P+2E+M, D+P+5E, etc. (vol.V, filele 94-153).
Apoi, astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor(…),(…),(…),(…) (vol.V, filele 254, 259, 263), MINAC executase lucrări de supraveghere şi cercetare arheologică la construcţia unor obiective precum, gazoductul Transgaz care leagă mun.Constanţa de mun.Ploieşti şi marile parcuri eoliene edificate în nordul jud.Constanţa.
O dovadă în plus a faptului că beneficiarul lucrărilor de cercetare şi supraveghere arheologică avea sarcina de a suporta cheltuielile legate de

aceste activităţi, de a furniza forţa de muncă, uneltele şi utilaje necesare şi de a  gestiona  toate  aspectele  logistice,  de  resurse  umane  şi  administrative privind cercetarea şi supravegherea arheologică este şi din împrejurarea că, după începerea efectivă a lucrărilor, SC Deprom SRL a încheiat, în calitate de prestator,  mai  multe contracte de prestări  servicii  cu  Asocierea FCC Construccion SA/Astaldi S.p.A JV şi cu Asocierea Astaldi S.p.A – Max Boegl România SRL Cernavodă, în calitate de beneficiare, prin care cea dintâi s-a obligat să realizeze săpătură manuală specifică în situri de arheologie (contractul nr.61/17.06.2011), să asigure furnizarea de personal necesar execuţiei lucrărilor de pe tronsonul de autostradă Cernavodă – Medgidia   (nr.3/16.01.2012) şi respectiv să presteze lucrări de excavare în situri arheologice pentru obiectivul Autostrada A2, tronsonul Cernavodă – Medgidia (nr.A2/06/7/096 din 27.03.2012).
La rândul ei, după încheierea acestor contracte de prestări servicii încheiate cu beneficiarii arătaţi, folosind resursele astfel dobândite SC Deprom SRL a contractat cu alte societăţi în vederea asigurării mijloacelor materiale şi resurselor umane necesare.
Astfel,   SC   Deprom   SRL   a   încheiat   contractul   nr.32-03-29-
 
2/23.03.2012    pentru    închirierea    unui    container,    contractul    nr.C
 
16565/11.01.2012   cu   Penitenciarul   Poarta   Albă,   pentru   asigurarea efectivului de persoane private de libertate şi contractul nr.746/04.08.2010 cu SC Metropolitan SRL pentru furnizarea de servicii de transport.
 
 Din aceste considerente, refuzul învinuitului Chera Constantin de a încheia contractele în baza cărora a MINAC ar fi prestat supraveghere şi cercetare   arheologică   în   folosul   constructorilor   autostrăzii   este   unul

nejustificat de împrejurări obiective şi de natură să prejudicieze interesele economice ale instituţiei publice, apărările învinuitului sub aceste aspecte urmând  a  fi  înlăturate  deoarece  ele  nu  se  coroborează,  conform  art.69
C.proc.pen. cu celelalte probe administrate în cauză.
 
În fapt, refuzul nejustificat al învinuitului Chera Constantin de a contracta cu Asocierea FCC Construccion SA/Astaldi SPA JV a constituit modalitatea prin care el şi învinuitul Lungu Virgil au permis ca SC Deprom SRL să acţioneze ca o firmă căpuşă în raport de interesele economice ale MINAC şi să încheie contractul de management arheologic în temeiul căruia a obţinut sumele cuvenite unităţii muzeale.
 
Prin comparaţie, SC Deprom SRL a fost înfiinţată în anul 1994, având ca asociaţi pe învinuitul(…) , care îndeplinea şi funcţia de administrator şi pe numita(…). În anul 1998 din societate a ieşit numita (…)iar în anul 2000 din societate a ieşit şi învinuitul(…), devenind unic asociat şi administrator soţia acestuia din urmă, martora (…) (vol.II, filele 130 -133).
În acest context trebuie observat că, potrivit relaţiilor comunicate de
 
Direcţia  Judeţeană  pentru  Cultură,  învinuitul  (…)  a  lucrat  în  perioada
 
03.05.1988 – 01.04.1990 în cadrul Comitetului Judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă Constanţa, în intervalul 01.04.1990 – 08.03.2001, în cadrul Inspectoratului pentru Cultură Constanţa iar în perioada 08.03.2001 -
04.10.2009 în cadrul DJCCPCN Constanţa (vol.V, filele 51).
 
Conform înscrisului emis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, învinuitul a ocupat funcţiile de contabil şef, consilier teritorial, referent de specialitate, consilier contabil şef şi consilier, grad superior.

SC  Deprom  SRL  are  un  capital  social  de  1000  lei  iar  obiectul principal de activitate conform CAEN îl constituie activităţile de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea (7112).
Cu  toate  acestea,  societatea  desfăşoară  în  principal  activităţi  de librărie, la sediul social, situat în mun.Constanţa, (…), jud.Constanţa.
Acest imobil este compus dintr-un apartament cu două camere în care funcţionează şi librăria respectivă.
Conform relaţiilor comunicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa, SC Deprom SRL a avut în perioada 01.01.2009 – 31.12.2009, un număr de 12 angajaţi (vol.V, fila 160).
Dintre aceştia, numai doi angajaţi au avut calitatea şi specializarea de arheologi, respectiv (…)şi(…). Acesta din urmă a fost angajat pe o durată determinată şi a prestat pentru SC Deprom SRL în perioada cuprinsă între
01.09.2009 şi 14.11.2009, deci pentru aproximativ două luni şi jumătate
 
(vol.V, fila 60).
 
Martorul (…)a declarat că în anul 2004 a absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa iar în anul 2006 s-a angajat ca arheolog debutant la SC Deprom SRL.
Martorul a adăugat că şi la momentul audierii sale avea acelaşi grad profesional de arheolog debutant şi că în perioada în care a lucrat pentru SC Deprom SRL, această societate nu  mai avea angajaţi alţi arheologi (vol.V, fila 269).
Arheologul debutant nu avea dreptul de a semna lucrări de cercetare arheologică în nume propriu, fiind necesar ca un arheolog specialist să îi contrasemneze aceste lucrări.

Din  acest  motiv,  activitatea  de  cercetare  arheologică  a  martorului
 
(…)a fost condusă de către un specialist al MINAC, respectiv martorul(…).
 
Astfel,  în  cuprinsul  autorizaţiilor  de  evaluare  în  teren  nr.24/2009,
 
25/2009 şi 26/2009 emise de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional în favoarea SC Deprom SRL se menţionează responsabilul ştiinţific de şantier era martorul (…) (angajat al MINAC şi nu al SC Deprom SRL) iar colectivul ştiinţific era format din arheologul debutant al SC Deprom SRL, martorul (…) (vol.IV, filele 212 şi 213).
SC Deprom SRL a beneficiat de autorizaţia seria ONMI nr.280 emisă la data de 15.10.2008, cu valabilitate până la data de 14.10.2010, prin care, conform art.28 alin.3 lit.j din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, a fost autorizată să efectueze activităţi în domeniul protejării monumentelor istorice.
Această autorizaţie nu conferea SC Deprom SRL dreptul de a efectua
 
activităţi de supraveghere sau cercetare arheologică.
 
Cu privire la acest aspect, Ministerul Culturii a comunicat prin adresa nr.1232/04.06.2013 (vol.V, fila 154) că în intervalul de timp cuprins între momentul intrării în vigoare OG nr.43/2000 şi publicarea în M.Of. nr.768/17.11.2010 a Ordinului Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr.2562/2010, nu existau specificaţii clare privind care dintre tipurile de instituţii sau firme aveau sau nu dreptul de a efectua activitate ştiinţifică de cercetare/supraveghere arheologică, motiv pentru care Ministerul Culturii a emis autorizaţii de cercetare/supraveghere arheologică pentru fiecare operaţiune în parte.
Martorul (…) a declarat că în perioada 2008 – 2009, SC Deprom SRL
 
a avut angajaţi între unul şi patru arheologi şi că pentru uneltele şi utilajele

necesare prestării lucrărilor apelau la diferite alte societăţi comerciale de la care le închiriau.
De asemenea, martorul (…) a arătat că SC Deprom SRL a apelat pentru   forţa   de   muncă   necalificată   necesară   săpăturilor   la   deţinuţii încarceraţi în Penitenciarul Poarta Albă (vol.V, filele 272-274).
Declaraţiile martorului (…) cu privire la numărul arheologilor angajaţi la SC Deprom SRL sunt infirmate de relaţiile comunicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţă iar cele cu privire la prestarea de muncă în anul 2009 de către deţinuţii încarceraţi în Penitenciarul Poarta Albă sunt infirmate  de  relaţiile  comunicate  de  această  unitate  a  Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor care a precizat că în acel an, persoanele private de libertate în penitenciarul respectiv nu au prestat activităţi în beneficiul SC Deprom SRL (vol.V, fila 162).
Declaraţii similare cu privire la angajaţii şi logistica SC Deprom SRL a dat şi martora(…) , administratorul acesteia care a arătat că de-a lungul timpului societatea a angajat mai mulţi arheologi debutanţi şi muncitori, că deţinea unelte specifice muncii de arheologie însă nu şi utilajele necesare, pe care le închiria în caz de nevoie (vol.V, filele 275-276).
În ciuda faptului că sediul social era într-un apartament de bloc, că societatea a avut angajat un singur arheolog debutant şi că ea nu beneficia de logistica necesară, după cum rezultă din declaraţiile martorilor(…),(…)şi
(…) în perioada în care fondatorul ei, învinuitul(…), a fost angajat al DJCCPCN Constanţa ea a încheiat numeroase contracte cu diverse alte societăţi  comerciale,  prestând  în  fapt,  cel  puţin  aparent,  activităţi  de cercetare şi supraveghere arheologică.

Această  activitate  prodigioasă  a  SC  Deprom  SRL  în  domeniul
 
arheologiei s-a datorat unui cumul de factori.
 
Astfel, pe de o parte, fondatorul ei, învinuitul(…), ocupa o funcţie de conducere în cadrul DJCCPCN Constanţa, instituţie care emitea avizele de principiu pentru începerea lucrărilor, verifica activitatea de cercetare şi supraveghere arheologică şi elibera certificatele de descărcare de sarcină.
Pe  de  altă  parte,  astfel  cum  rezultă  din  declaraţiile  martorilor
 
(…)şi(…), o lungă perioadă de timp pe uşa Compartimentului Arheologie din   cadrul   DJCCPCN   Constanţa,   de   unde   erau   eliberate   avizele   şi certificatele arătate mai sus, a fost expus un afiş intitulat „lista persoanelor juridice  acceptate  de  către  Ministerul  Culturii  şi  Cultelor  să  efectueze lucrări de cercetare şi supraveghere arheologică” (vol.V, filele 252, 255).
Acest înscris, care purta antetul şi ştampila instituţiei publice, a fost întocmit şi semnat de către învinuitul Lungu Virgil, în calitate de director executiv al DJCCPCN Constanţa, iar prin intermediul său se comunica persoanelor interesate faptul că SC Deprom SRL era, alături de MINAC şi Muzeul    de Arheologie Callatis  Mangalia  acceptată  de către Ministerul Culturii şi Cultelor să efectueze lucrări de cercetare şi supraveghere arheologică (vol.III, fila 226).
Această afirmaţie era nu doar neadevărată, în lumina celor comunicate de Ministerul Culturii prin intermediul adresei nr.1232/04.06.2013 ci constituia totodată o formă făţişă de publicitate, făcută de către învinuitul Lungu  Virgil  prin  folosirea  autorităţii  funcţiei  pe  care  o  deţinea  şi  a instituţiei pe care o conducea în scopul favorizării intereselor economice ale SC Deprom SRL, prin procurarea de clienţi pentru aceasta.

Mai mult, la solicitarea SC Deprom SRL, formulată prin adresa nr.18.11.2008, învinuitul Lungu Virgil a emis recomandarea înregistrată la DJCCPCN Constanţa nr.1052/26.11.2008 (vol.III, filele 247 – 248).
Această recomandare era făcută tot sub antetul şi ştampilei DJCCPCN şi  era  semnată  de  către  învinuitul  Lungu  Virgil,  în  calitate  de  director executiv al instituţiei publice.
Dincolo de împrejurarea că ea a fost emisă a doua zi după ce ea a fost solicitată de către SC Deprom SRL şi exact în perioada în care învinuitul Chera Constantin refuza să angajeze MINAC în lucrările de cercetare şi supraveghere arheologică pe traseul Autostrăzii A2 şi a Centurii Ocolitoare a mun.Constanţa, recomandarea respectivă constituie o altă mostră de publicitate vădită făcută de conducătorul instituţiei publice în folosul SC Deprom SRL.
Ea prezintă activitatea îndelungată în domeniul arheologiei a SC Deprom SRL, enumeră principalii clienţi ai acestora şi precizează că societatea foloseşte personal de specialitate, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, fiind desprinsă seriozitatea, profesionalismul şi rigurozitatea cu   care   societatea   a   abordat   fiecare   cercetare   sau   supraveghere arheologică în parte, ceea ce o şi recomandă.
În  fine, la finalul  recomandării  se arată că SC Deprom SRL este
 
singura societate „care a avut voie” să execute şi a executat lucrări de cercetare arheologică în judeţul Constanţa, „ceea ce demonstrează că poate prelua managementul lucrărilor specifice de arheologie”.
Învinuitul  Lungu  Virgil,  în  calitatea  sa  de  director  al  DJCCPCN
 
Constanţa  avea  în  virtutea  atribuţiilor  legate  de  funcţia  ocupată,  printre
 
altele, sarcina de a controla activitatea SC Deprom SRL.

Aceste atribuţii de control ale învinuitului Lungu Virgil asupra SC Deprom   SRL   puteau   viza   atât   activitatea   desfăşurată   în   domeniul arheologiei, instituţia condusă de cel dintâi fiind cea care verifica modul în care erau respectate prevederile legale privind cercetarea şi protecţia siturilor arheologice şi a monumentelor istorice, cât şi activitatea desfăşurată de societatea amintită în domeniul librăriei.
Cu  privire  la  primul  aspect,  trebuie  precizat  că  SC  Deprom  SRL înainta DJCCPCN Constanţa documentele întocmite cu ocazia supravegherilor şi cercetărilor arheologice, secunda dispunând în conformitate cu legea după analiza acestora.
Astfel, la dosarul cauzei există o adresă din care rezultă că Asocierea FCC Construccion SA/Astaldi SPA JV a depus la DJCCPCN Constanţa Periegheza cu cercetarea arheologică de suprafaţă, realizată de SC Deprom SRL în baza contractului de management arheologic încheiat între ei (vol IV, fila 194).
În baza perieghezei întocmită de SC Deprom SRL, DJCCPCN Constanţa a emis avizele nr.313 şi 314, ambele din 09.03.2009, acte administrative care fac trimitere la documentul întocmit de societatea comercială din care rezultă existenţa unor monumente şi situri arheologice pe traseul Centurii Ocolitoare a mun.Constanţa (vol.IV, filele 198 – 206).
Prin urmare, pentru emiterea celor două avize potrivit competenţelor, învinuitul Lungu Virgil a analizat activitatea SC Deprom SRL concretizată în raportul de cercetare arheologică de suprafaţă amintită, pe care, cum de altfel rezultă şi din conţinutul lor, a coroborat-o cu alte materiale, după care a dispus în consecinţă.

În ceea ce priveşte activitatea de librărie, SC Deprom SRL datora, conform art.51 din Legea nr.422/2001, timbrul monumentelor istorice pentru comercializarea, în realizarea acestui obiect de activitate a cărţilor poştale ilustrate,   plicurilor,   mărcilor   poştale,   hărţilor,   pliantelor,   broşurilor, revistelor, ghidurilor turistice, cărţilor, albumelor, atlaselor, enciclopediilor, filmelor artistice şi documentare, casetelor video, compact-discurilor, diapozitivelor, videoclipurilor, cardurilor bancare şi cartelelor telefonice, reprezentând monumente istorice individualizate sau în ansambluri, prin imagini fotografice sau reprezentări grafice de interior sau exterior.
Nevirarea contravalorii timbrului monumentelor istorice, precum şi a taxelor şi tarifelor prevăzute de prezenta lege constituie contravenţie, potrivit art.55 alin.1 lit.c din Legea nr.422/2001 iar potrivit art.57 alin.1 din acelaşi act normativ contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de specialiştii direcţiilor   pentru   cultură,   culte   şi   patrimoniul   cultural   naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de împuterniciţii Ministerului Culturii şi Cultelor, de inspectorii teritoriali ai Inspectoratului de Stat în Construcţii sau de inspectorii Ministerului Finanţelor Publice, după caz.
Prin urmare, învinuitului, şi respectiv subordonaţilor săi din cadrul DJCCPCN, le revenea sarcina de a verifica modul în care SC Deprom SRL achita timbrul monumentelor istorice iar în cazul în care constatau abateri, aplicau sancţiunile prevăzute de lege.
În acest sens, trebuie precizat că martorul (…) a arătat că învinuitul Lungu Virgil a încercat să îl împiedice să controleze modul în care SC Deprom SRL achita timbrul monumentelor istorice şi a depus la dosar înscrisuri în acest sens (vol.V, filele 253, 74-77).

După refuzul învinuitului Chera Constantin de a încheia contractul cu Asocierea FCC Construccion SA/Astaldi SPA JV, privind cercetarea şi supravegherea arheologică care ar fi trebuit prestate pe traseul Autostrăzii A2 şi a Centurii Ocolitoare a mun.Constanţa, la data de 23.01.2009, între constructorul celor două drumuri şi SC Deprom SRL este încheiat contractul intitulat de management arheologic, cu nr.2301 (vol.I, filele 89-93).
În acest context, trebuie precizat că noţiunea de management arheologic este una necunoscută legislaţiei în vigoare la momentul încheierii contractului ori terminologiei ştiinţifice şi reprezintă calea găsită de învinuiţi şi de reprezentanţii SC Deprom SRL pentru a presta aparent lucrări în domeniul arheologiei fără a avea angajaţi specialişti şi fără a avea logistica necesară.
Potrivit  contractului  menţionat,  SC  Deprom  SRL  se  angaja  să efectueze   în   totalitate     m anag em ent ul    l ucr ări lo r    de    arheol og ie    organizarea, conducerea şi gestionarea lucrărilor specifice activităţilor de periegheză,  supraveghere  şi  cercetare  arheologică  a  terenului  pe  care urmează a  se amplasa  sau  construi  Autostrada  –  Centura Ocolitoare a mun.Constanţa.
Prestatorul SC Deprom SRL se obliga de asemenea să întreprindă
 
„toate diligenţele în vederea stabilirii concrete şi cu exactitate a punctelor şi perimetrului posibil de supus cercetării arheologice şi a celui supus supravegherii arheologice   (periegheza) cât şi pentru obţinerea tuturor avizelor şi autorizaţiilor specifice din punct de vedere arheologic pentru degrevarea terenului de sarcină arheologică în scopul punerii la dispoziţia beneficiarului a fronturilor de lucru într-o fazare şi ritmicitate care să-i permită acestuia respectarea graficelor proprii de lucrări.”

Contractul mai prevedea că SC Deprom SRL trebuia să întocmească documentaţia conform perieghezei şi să o înainteze DJCCPCN Constanţa/Ministerului  Culturii  şi  Cultelor  în  vederea  obţinerii  avizelor pentru cercetare şi supraveghere arheologică în timp ce beneficiarul (Asocierea FCC Construccion SA/Astaldi SPA JV) nu putea, în cazul supravegherii arheologice, să efectueze săpături decât sub supravegherea arheologică strictă a SC Deprom SRL.
Beneficiarul se obliga, printre altele, să înştiinţeze operativ şi în scris SC Deprom SRL în legătură cu desfăşurarea lucrărilor de săpătură şi eşalonarea acestora, pentru programarea corespunzătoare a specialiştilor privind supravegherea arheologică.
Astfel cum rezultă din analiza clauzelor cuprinse la punctele 3 şi 4 de pe fila a doua a contractului, săpătura efectivă pe punctele de lucru, activitate care presupunea forţă de muncă umană, unelte şi utilaje, urma a fi efectuată de către Asocierea FCC Construccion SA/Astaldi SPA JV (vol.I, filele 89 –
93).
 
Un rol determinant în încheierea acestui contract l-a jucat recomandarea scrisă făcută în acest sens Asocierii FCC Construccion SA/Astaldi SPA JV de către învinuitul Lungu Virgil.
Conform adresei din data de 01.03.2013 emise de Asocierea FCC Construccion   SA/Astaldi   SPA   JV,   după   refuzul   învinuitului   Chera Constantin de a încheia contractul privind cercetarea şi supravegherea arheologică motivat de lipsa resurselor necesare, reprezentanţii constructorului au fost îndrumaţi spre SC Deprom SRL (vol.V, filele 57-58).
Importanţa recomandării întocmite de învinuitul Lungu Virgil rezultă din  adresa  nr.876/02.05.2011  emisă  de  Asocierea  FCC  Construccion

SA/Astaldi SPA JV. Potrivit relaţiilor comunicate de această entitate, SC Deprom SRL a fost indicată ca “singura societate care are capacitatea să realizeze lucrările respective, după cum rezultă şi din recomandarea nr.1052/26.11.2008  emisă  de  DJCCPCN  Constanţa,  ataşată”.  Acestei adrese, Asocierea FCC Construccion SA/Astaldi SPA JV a ataşat o copie a recomandării întocmite de învinuitul Lungu Virgil (vol.II, filele 62-65).
 
 
În temeiul acestui contract de management arheologic, specialiştii MINAC au efectuat o periegheză (cercetare arheologică de suprafaţă) pe terenul pe care urma să fie construită şoseaua de centură a mun.Constanţa, pe această cale fiind identificate mai multe situri arheologice (vol.IV, filele
115 – 129).
 
Acest înscris a fost apoi depus de SC Deprom SRL la DJCCPCN Constanţa care l-a menţionat în actele oficiale pe care le-a emis în îndeplinirea atribuţiilor specifice (avizul  nr.313/09.03.2009, vol.IV, filele
199-200).
 
Raportul de periegheză a fost întocmit de arheologii MINAC însă el poartă antetul SC Deprom SRL care de altfel l-a şi folosit la autoritatea competentă pentru obţinerea avizelor necesare.
Martorul (…)a declarat în acest sens  că, din dispoziţia conducerii MINAC,  învinuitul  Chera  Constantin,  împreună  cu  mai  mulţi  colegi arheologi angajaţi ai muzeului au lucrat o perioadă de aproximativ 7-8 zile pentru evaluarea arheologică a terenului pe care urma să fie construite lucrările iar rapoartele întocmite de ei au fost fie predate martorului(…), fie transmise prin poşta electronică martorei(…), administrator al SC Deprom SRL (vol.V, fila 260 verso).

De asemenea, martora(…), cercetător la MINAC, a declarat că a participat la efectuarea mai multor lucrări arheologice pe traseul Autostrăzii A2 şi a Centurii Ocolitoare a mun.Constanţa şi că a aflat de la colegi că lucrările întocmite de ei erau predate SC Deprom SRL şi nu constructorului celor două drumuri (vol.V, fila 266).
Declaraţiile martorilor (…)şi (…)sunt elocvente în privinţa acţiunilor concertate ale învinuitului Chera Constantin de a prejudicia interesele economice ale unităţii pe care o conducea şi de a le favoriza pe cele ale SC Deprom SRL.
În modalitatea arătată anterior, munca specialiştilor MINAC a fost însuşită de SC Deprom SRL care a încasat de la beneficiar şi contravaloarea raportului de periegheză, în cuantum de 68.746,30 lei.
Deoarece SC Deprom SRL nu avea angajat personal de specialitate (cu excepţia unui arheolog debutant), toate lucrările arheologice folosite de aceasta pentru obţinerea avizelor necesare erau în fapt întocmite de către arheologii MINAC.
În acest sens sunt declaraţiile martorilor (…) (vol.V, fila 251(…) (vol.V, fila 257 verso), (…) (vol.V, fila 260), (…) (vol.V, fila 263), (…) (vol.V, fila 265) şi (…) (vol.V, fila 266).
Specialiştii MINAC au fost remuneraţi pentru această activitate direct de către SC Deprom SRL în două modalităţi.
O primă modalitate a constituit-o încheierea unor convenţii civile de prestări  servicii,  în  temeiul  art.969  C.civ.,  în  baza  cărora  arheologii,  în calitate de prestatori, se angajau să execute servicii întâmplătoare şi ocazionale necesare pentru verificarea (sau obţinerea) noilor criterii de eficienţă a Proiectului de Autostradă, puncte de cercetare arheologică.

În schimbul îndeplinirii obligaţiilor contractuale de către prestatori, beneficiarul SC Deprom SRL achita celor dintâi diferite sume de bani.
Au încheiat asemenea convenţii civile de prestări servicii cu SC Deprom SRL, următorii angajaţi ai MINAC: (…) (vol.XVIII, filele 20-30),
(…) (vol.XVIII, filele 1-19), Chera Constantin (vol.XVIII, filele 31-42), (…) (vol.XVIII, filele 43-54), (…) (vol.XVIII, filele 55-66), (…) (vol.XVIII, filele 67-79), (…) (vol.XVIII, filele 80-91), (…) (vol.XVIII, filele 92-103),
(…) (vol.XVIII, filele 104-114), (…) (vol.XVIII, filele 115-126), (…) (vol.XVIII, filele 127-139), (…) (vol.XVIII, filele 140-154), (…), (vol. XVIII, filele 155-166), (…) (vol. XVIII, filele 167-178), (…) (vol. XVIII, filele 179-189), (…) (vol. XVIII, filele 190-199), (…) (vol. XVIII, filele
200-210), (…) (vol. XVIII, filele 211-225), (…) (vol. XVIII, fila 225-235),
 
(…) (vol. XVIII, filele 236-246), (…) (vol. XVIII, filele 247-257), (…) (vol. XVIII, filele 258-268), (…) (vol. XVIII, filele 269-279), (…) (vol. XVIII, filele 280-292), (…) (vol. XVIII, filele 293-305), (…) (vol. XVIII, filele
306-317), (…) (vol. XVIII, filele 318-329).
 
O  a  doua  modalitate  în  care  SC  Deprom  SRL  a  plătit  angajaţii MINAC pentru activităţile de cercetare/supraveghere arheologică prestate a fost încheierea unor convenţii civile de prestări servicii, în temeiul cărora secunzii au întocmit lucrări ştiinţifice în schimbul unor sume de bani.
Împrejurarea că SC Deprom SRL nu a folosit în nici un fel lucrările respective (găsite în sediu cu ocazia percheziţiei efectuate în imobilul respectiv) conduce la concluzia că sumele de bani achitate autorilor au constituit de fapt plăţi mascate pentru activităţile arheologice prestate de aceştia în folosul SC Deprom SRL.

Astfel de convenţii au fost încheiate de către(…), pentru întocmirea unei lucrări cu titlul Geto Dacii în a doua parte a mileniului I a.Ch., Relaţii cu vecinii (vol.XVII, filele 10-47), (…), pentru întocmirea unei lucrări cu titlul Tezaure monetare sec.IX-XI   (vol. XVII, filele 48-58), (…)pentru întocmirea unei lucrări cu titlul Geneza primei epoci a fierului în Dobrogea (vol. XVII, filele 59-70), (…)pentru întocmirea unei lucrări cu titlul Bronzul târziu în Dobrogea (vol. XVII, filele 71-84), (…)pentru întocmirea unei lucrări  cu  titlul  Dobrogea  –  Schiţă  Istorică  (vol.  XVII,  filele  85-99),
(…)pentru întocmirea unei lucrări cu titlul Aspecte privind circulaţia monetară în provincia Scythia Minor în secolul al V-lea p.Chr. (vol. XVII, filele  100-114),  (…)pentru  întocmirea  unei  lucrări  cu  titlul  Capidava  – sec.II-X-XI, evoluţie fortificaţii (vol. XVII, filele 115-125), (…)pentru întocmirea unei lucrări cu titlul Tomisul în perioada autonomiei – repere stratigrafice (vol. XVII, filele 126-135), (…)pentru întocmirea unei lucrări cu titlul Carsium: Rolul în istoria Dobrogei în epoca romano bizantină  (vol. XVII, filele 136-145), (…), pentru întocmirea unei lucrări cu titlul Sciţii în izvoarele literare şi descoperirile arheologice în Dobrogea (vol.XVII, filele
146-159) şi  (…)pentru  întocmirea  unei  lucrări  cu  titlul  Dobrogea  –  noi
 
descoperiri în necropola Callatiană (vol. XVII, filele 160-173).
 
Cu ocazia percheziţiei efectuate la sediul SC Deprom SRL au fost ridicate mai multe înscrisuri intitulate State de lichidare colaboratori din care rezultă că mai mulţi angajaţi ai MINAC, printre care şi(…), Lungu Virgil şi Chera Constantin au încasat de la societate importante sume de bani în perioada 2011-2012 (vol.V, filele 33-37, 39-41).

La data de 21.05.2009, a fost încheiat contractul nr.2105/01 între SC Deprom SRL, în calitate de beneficiar şi MINAC, în calitate de prestator (vol.IV, filele 147 – 150).
În  temeiul  acestui  contract,  MINAC  se  angaja  să  efectueze  în beneficiul SC Deprom SRL cercetarea arheologică a terenului pe care urma să fie construită Autostrada A2 Cernavodă – Constanţa şi Centura ocolitoare a mun.Constanţa.
Clauzele acestui contract sunt similare cu cele ale contractului încheiat de SC Deprom SRL şi Asocierea FCC Construccion SA/Astaldi SPA JV, iar din analiza lor coroborată rezultă că specialiştii MINAC efectuau lucrările de cercetare arheologică şi întocmeau documentaţia aferentă pe care apoi o înaintau SC Deprom SRL care la rândul său o preda constructorului autostrăzii.
În acest fel, SC Deprom SRL s-a interpus, cu largul concurs al oficialilor din cadrul DJCCPCN Constanţa şi MINAC, între acesta din urmă şi beneficiarul final al lucrărilor de cercetare arheologică, fără a avea o contribuţii proprii esenţiale şi a încasat în mod nejustificat sume mari de bani care, în lipsa acestei intermedieri inutile, ar fi ajuns în patrimoniul unităţii muzeale.
Surprinzător este de asemenea şi faptul că, prin încheierea acestui contract, MINAC s-a obligat să presteze în folosul SC Deprom SRL (o firmă care funcţiona într-un apartament de bloc şi avea angajat un singur arheolog debutant) lucrările de cercetare şi supraveghere arheologică pe care, în luna noiembrie a anului 2008 refuzase să le presteze direct către constructorul Autostrăzii A2 şi al Centurii Ocolitoare a mun.Constanţa.

>>>Continuarea document
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii