Coruptia, subiect tabu la Constanta

Maria Cristina Manda, consilier in cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, atentioneaza: "lacomia devine tot mai mare"

A vorbi despre coruptie in judetul Constanta este ca si cum ai vorbi de arma in casa impuscatului. Si totusi, cei indreptatiti sa o faca, se feresc. Institutia Prefectului Judetul Constanta in colaborare cu Asociatia pentru Implementarea Democratiei (AID) a organizat, ieri, dezbaterea "Masuri pentru prevenirea coruptiei - Grupul de Actiune Anticoruptie". Evenimentul a fost organizat in cadrul proiectului "Centrul National pentru Integritate", implementat de AID Romania in parteneriat cu Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA), Ambasadele Regatului Tarilor de Jos, Suediei, Finlandei, Republicii Federale Germania la Bucuresti si cu alte institutii si organizatii. Sarea si piperul dezbaterii s-a dovedit a fi procurorul Teodor Nita, singurul care a dat exemple concrete despre formele de coruptie ce se manifesta pregnant. El a pornit de la "coruptia balcanica, acea lene a functionarilor publici pe care-i doare pixul sa scrie", dar care poate genera prejudicii patrimoniale si efecte sociale, pana la "coruptia evidenta din sistemul sanitar". Mergand pe principiul "frica pazeste bostanul", Nita a sugerat ca "ochiul magic sa fie pus pe spitale si nu numai". El a constatat, din propria experienta, ca depistarea unui caz sau doua va duce la reducerea coruptiei in unitatea respectiva. Coruptia creste in randul angajatilor MIRA Ca de obicei, DNA-ul nu a fost reprezentat cu toate ca tema este de interes si genereaza nemultumiri in randul populatiei. In schimb, reprezentantul Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Constanta, Camil Manea, a declarat ca, pe parcursul acestui an, s-au inregistrat 85 de dosare penale, 46 urmare autosesizarii si 39 delegari ale parchetelor. Statistica DGA arata ca 84 de persoane sunt cercetate: noua ofiteri de politie, 16 agenti de politie, 11 agenti ai Politiei de Frontiera, 25 functionari din administratia publica si un jandarm. Comparativ cu anul 2006, cand DGA a inregistrat 75 de dosare penale, in 2007 numarul acestora a crescut. Participantii au identificat cateva cauze generatoare de coruptie, care tin de nivelul economic, profesional si educational. Masurile de prevenire a fenomenului au vizat: clarificarea competentelor institutiilor, eliminarea suprapunerilor, extinderea testelor de integritate la incadrarea personalului in sistem si o relatie coerenta intre institutiile anticoruptie. Dezamagire Consilierul MIRA, Maria Cristina Manda, s-a declarat nemultumita, discutia purtata avand "un caracter teoretic". "A lipsit un pic de curaj din partea oamenilor de a spune concret problemele cu care se confrunta in realitate. Nu pot sa cred ca sunt in Constanta si, vorbind de port, nu avem probleme", a declarat Manda. Ea ar fi dorit sa vada mai multa transparenta, sa i se spuna si aspectele bune dar si "partea rea a lucrurilor". Consilierul MIRA a fost dezamagit ca a fost expus un caz in care s-a pierdut un an pentru verificarea unei anonime, dar nimic despre confirmarea unei situatii. "S-a dat numai partea buna. Personal, cred ca s-a vorbit prea mult despre coruptie si a devenit o marota, care a adus oamenii la un nivel de saturatie (...) Concret, nu se intampla nimic si nu vad niciun rezultat", a adaugat Cristina Mira. Ea a ajuns la concluzia ca, pentru justificarea actelor de coruptie, unele persoane, chiar din sistem, cauta circumstante atenuante care duc la o rasturnare de valori in societate.

Scris de: {autor}Mihaela CIORBARU{/autor}