„Lolita Cercel”, artista creată cu AI care a aruncat în aer industria muzicală românească

O prezență virtuală cu milioane de vizualizări pe TikTok și YouTube a reușit ceea ce puțini artiști reali mai pot: să polarizeze întreaga societate. Lolita Cercel, „cântăreața” generată integral de inteligența artificială, a devenit centrul unei dezbateri aprinse despre viitorul artei, etică și „infantilizarea” publicului.

În doar câteva săptămâni de la lansarea pieselor sale, precum hitul „Pe peronu’ de la gară” (peste 1,3 milioane de vizualizări), Lolita Cercel a urcat în vârful topurilor de streaming. Deși mulți fani au crezut inițial că este o artistă reală, s-a dovedit a fi un proiect digital orchestrat de „Tom”, un designer vizual din Bacău.

„Tom” din Bacău și poezia de mahala: Cine stă în spatele fenomenului

Creatorul proiectului, care a ales să rămână parțial sub protecția anonimatului pentru a nu eclipsa personajul, susține că Lolita este rezultatul unei colaborări om-tehnologie.

• Versurile: Sunt scrise manual de Tom, inspirate din limbajul popular de mahala și poeziile lui Miron Radu Paraschivescu.

• Imaginea și Vocea: Sunt generate prin algoritmi AI („prompturi din aproape în aproape”), rezultând un personaj brunet, cu trăsături estetice clasice și o voce care îmbină lăutărească veche cu beat-uri moderne.

Industria muzicală, în stare de revoltă: „Este furt de identitate!”

Succesul Lolitei nu a fost primit cu brațele deschise de comunitatea artiștilor reali. Nume precum Paulina sau muzicieni și producători consacrați au acuzat proiectul de concurență neloială și lipsă de etică.

• Furtul intelectual: Criticii subliniază că AI-ul este antrenat pe mii de ore de muzică scrisă de oameni reali, care nu primesc niciun cent din drepturile de autor generate de aceste noi creații „sintetice”.

• Simplificarea artei: Artistul Bogdan Simion (Cobzarul) a avertizat că acest fenomen „păcălește tinerii” că pot deveni artiști prin scurtături tehnologice, fără a învăța să cânte la un instrument sau să-și educe vocea.

Dilema socială: „Infantilizarea” publicului sau democrație digitală?

Dincolo de conflictul economic, experții în cultură avertizează asupra unui fenomen de „degradare cognitivă”. Artistul Mihai Dinu și alți analiști susțin că succesul acestor piese virale reflectă o transformare a muzicii în simplu „zgomot de fond” sau „muzică de lift”, unde autenticitatea emoțională nu mai contează.

Pe de altă parte, creatorul Lolitei vede proiectul ca pe o formă de „democratizare a creației”, un mod prin care viziunea unui scriitor sau designer poate prinde viață fără a avea nevoie de studiouri de înregistrări costisitoare sau talent vocal nativ.

Ce urmează?

În timp ce platformele de streaming (precum Deezer) raportează că aproape 28% din muzica nouă este deja generată de AI, cazul „Lolita Cercel” forțează autoritățile să se gândească la reglementări juridice. În prezent, legile privind drepturile de autor sunt depășite de viteza cu care algoritmii produc conținut viral.

Indiferent dacă este considerată „kitsch” sau o inovație vizionară, Lolita Cercel rămâne un „marker estetic” al anului 2026, marcând momentul în care granița dintre real și virtual în muzica balcanică a dispărut definitiv.