Sancțiuni CSM, anulate! Curtea Supremă motivează decizia definitivă din procesul fără precedent pentru justiția din Constanța!

• Ciprian Coadă, Virgil Marius Ungureanu, Iulia Cezara Suciu, Valentina Boboc și Georgiana Anghel-Tudor, judecători ai Curții de Apel Constanța, au fost aspru sancționați disciplinar de Consiliul Superior al Magistraturii.
• Înalta Curte de Casație și Justiție a României a admis recursurile magistraților constănțeni și a anulat sancțiunile dispuse de CSM.
• Acum, Curtea Supremă a României a motivat decizia favorabilă celor cinci judecători de la Curtea de Apel Constanța.

Cinci judecători ai Curții de Apel Constanța au fost aspru sancționați de Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru Judecători în materie disciplinară, CSM admițând acțiunea disciplinară demarată asupra celor cinci magistrați constănțeni de Inspecția Judiciară.
 
Sancțiunile, însă, au fost anulate sau modificate de Curtea Supremă, în cadrul unui proces fără precedent pentru justiția din Constanța.
 
Acum, Înalta Curte de Casație și Justiție a motivat decizia definitivă favorabilă judecătorilor constănțeni Ciprian Coadă,Virgil Marius Ungureanu, Iulia Cezara Suciu, Valentina Boboc și Georgiana Anghel-Tudor.
 
În motivarea Deciziei 255/2022 (anonimizată) pronunțată de Completul de 5 Judecători al Curții Supreme, magistrații instanței de recurs au arătat, printre altele, că nu erau întrunite elementele constitutive ale abaterii disciplinare reținute în sarcina magistraților Ciprian Coadă, Virgil Marius Ungureanu și Iulia Cezara Suciu.
 
De asemenea, Curtea Supremă a arătat și că, în cazul magistraților Valentina Boboc și Georgiana Anghel-Tudor, nu sunt întrunite elementele constitutive ale uneia dintre abaterile disciplinare reținute în sarcina lor.
 
Amintim, Inspecția Judiciară i-a acuzat pe cei cinci judecători de „nerespectarea în mod nejustificat a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente“, iar magistrații Valentina Boboc și Georgiana Anghel Tudor au fost acuzate, totodată, și de „exercitarea funcției cu rea-credință“.
 
Sancțiunile disciplinare aplicate de CSM au fost, pentru magistratul Ciprian Coadă – suspendarea pentru o perioadă de patru luni, pentru magistrații Iulia Cezara Suciu și Marius Virgil Ungureanu – diminuarea indemnizației de încadrare lunară brută cu 25%, pentru o perioadă de un an, iar pentru magistrații Valentina Boboc și Georgiana Anghel Tudor s-a dispus retrogradarea de la gradul profesional de judecător de curte de apel la cel de judecător de tribunal.
 
Prin Decizia 255/2022, Curtea Supremă a României a casat hotărârea Secției pentru Judecători a CSM și a respins acțiunea disciplinară față de magistrații Ciprian Coadă, Iulia Cezara Suciu și Marius Virgil Ungureanu.
 
De asemenea, a fost respinsă acțiunea disciplinară și față de magistrații Valentina Boboc și Georgiana Anghel Tudor pentru abaterea constând în „exercitarea funcției cu rea-credință“.
 
Magistraților Valentina Boboc și Georgiana Anghel Tudor le-a fost aplicată sancțiunea avertismentului pentru abaterea constând în „nerespectarea în mod nejustificat a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente“.
 
Ce li s-a imputat judecătorilor
 
În Decizia 255/2022, judecătorii Curții Supreme au arătat că „în prezenta cauză, aşa cum rezultă din expunerea situaţiei de fapt: (i) prin Hotărârea Colegiului nr. 12/2019 au fost desfiinţate, începând cu 1 iunie 2019, completurile "C6-Apel" şi "C6-Apel Minori", din compunerea cărora făceau pare judecătorii K. şi M., iar prin Decizia preşedintelui instanţei nr. 152/2019, s-a stabilit că dosarele aflate pe rolul celor două completuri se repartizează ciclic între completurile de judecată competente; (ii) prin Hotărârea Colegiului nr. 17/2019 şi Decizia preşedintelui instanţei nr. 241/2019 au fost înfiinţate, începând cu 6 septembrie 2019, completurile "C6A" şi "C6A Minori", compuse din judecătorii K. şi L.“
 
Înalta Curte a arătat în continuare că „după adoptarea Hotărârii Colegiului nr. 17/2019, pârâţii judecători A., D., E., C. şi F. au formulat, la 12 septembrie 2019, plângere prealabilă şi, ulterior, au învestit instanţa de contencios administrativ cu cerere de suspendare a executării şi acţiune în anularea Hotărârii Colegiului nr. 12/2019, apreciind că, prin Hotărârea Colegiului nr. 17/2019, au fost reînfiinţate completurile desfiinţate anterior prin Hotărârea Colegiului nr. 12/2019, motiv pentru care se impune ca dosarele repartizate ciclic către alte completuri să fie retrimise completurilor "C6-Apel" şi "C6-Apel Minori"“.
 
Astfeș, conform deciziei Curții Supreme, „pârâţilor judecători li se impută nerespectarea hotărârilor şi deciziilor menţionate anterior, motivat de faptul că, în cazurile prezentate în expunerea situaţiei de fapt, au refuzat judecarea dosarele repartizate ciclic, în urma desfiinţării completurilor "C6-Apel" şi "C6-Apel Minori"“.
 
„Aşa cum s-a reţinut în hotărârea instanţei disciplinare, situaţia de fapt relevă faptul că doamna judecător C. şi judecătorii E. şi F. au amânat judecata cauzelor până la soluţionarea cererii de suspendare a Hotărârii Colegiului nr. 12/2019, care forma obiectul dosarului nr. x/2019 al Tribunalului Brăila, iar doamnele judecător D. şi A. au trimis administrativ dosarele Completului "C6A", nou-înfiinţat prin Hotărârea Colegiului nr. 17/2019, reţinând că, deşi în hotărârea respectivă nu se menţionează în mod expres că este vorba despre o reînfiinţare, în mod evident aceasta este situaţia, completul având acelaşi indicativ şi acelaşi judecător în compunerea acestuia, respectiv pe domnul judecătorul K., cel de al doilea judecător al completului înlocuindu-l pe domnul judecătorul M., eliberat din funcţie prin pensionare“, conform Curții Supreme.
 
Nu sunt întrunite elementele constitutive ale abaterilor
 
Legat de abterile diferite reținute în sarcinile magistraților, Curtea Supremă a explicat că „în argumentarea aprecierii diferite cu privire la conduita adoptată de pârâţi, se cuvine a fi subliniat că, în timp ce judecătorii E., C. şi F. au procedat la amânarea cauzelor, în vederea soluţionării acţiunilor pe care le introduseseră pe rolul instanţei judecătoreşti, în calitate de persoane vătămate, în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004, împotriva Hotărârii Colegiului nr. 12/2019, motiv ce conferă conduitei de nerespectare un caracter justificat prin prisma demersurilor judiciare iniţiate, doamnele judecător A. şi D., deşi se aflau într-o situaţie identică, au optat pentru o conduită asumată de nerespectare a actelor administrative, în baza propriilor aprecieri, prevalându-se de exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de judecător, cele care obligă la verificarea legalităţii învestirii instanţei prin cererile deduse judecăţii, formulate de părţile în proces. Aceasta, în pofida faptului că o atare modalitate de exercitare a competenţelor procedurale intra în contradicţie cu faptul că se considerau persoane vătămate prin actele administrative în baza cărora au primit spre soluţionare dosarele completului desfiinţat, acte supuse controlului de legalitate în faţa instanţei de contencios administrativ“.
 
Astfel, se arată în continuare, „pentru considerentele arătate, Înalta Curte reţine că elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) teza a doua din Legea nr. 303/2004 sunt întrunite în privinţa doamnelor judecător A. şi D., nefiind întrunite în privinţa doamnei judecător C. şi domnilor judecători E. şi F., urmând ca, în temeiul art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 coroborat cu art. 496 din C. proc. civ., în limitele expuse, să fie admise recursurile, cu consecinţa casării hotărârii atacate şi respingerii acţiunii disciplinare exercitate împotriva ultimilor judecători menţionaţi“.
 
Judecătorii Curții Supreme au mai spus că „întrucât modul în care doamnele judecător au acţionat a fost orientat spre materializarea propriilor interpretări ale actelor administrative emise de Colegiul de conducere - Hotărârile nr. 12/2019 şi nr. 17/2019 - nu se poate reţine existenţa elementului constitutiv al abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza întâi şi art. 991 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 referitor la intenţia de vătămare a intereselor părţilor din dosarele în care s-a dispus trimiterea la completurile "C6-Apel" şi "C6-Apel Minori", desfiinţate prin Hotărârea Colegiului nr. 12/2019. Este adevărat că măsura dispusă a condus la întârzierea soluţionării cauzelor respective, însă, ansamblul circumstanţelor în care au fost săvârşite faptele imputate, astfel cum rezultă acestea din probatoriul administrat, nu relevă niciun element care să facă posibilă concluzia că doamnele judecător au acţionat cu intenţia de a a vătăma interesele vreuneia dintre părţile implicate în proces sau acceptând, în mod voit, producerea unei astfel de vătămări“
 
„ Pentru toate aceste considerente, se reţine că este fondat recursul declarat de doamnele judecător A. şi D. în ceea ce priveşte soluţia de admitere a acţiunii disciplinare sub aspectul reţinerii în sarcina lor a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza întâi din Legea nr. 303/2004, urmând ca, în temeiul art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 coroborat cu art. 496 din C. proc. civ., în limitele expuse, să fie casată hotărârea atacată şi să fie respinsă acţiunea disciplinară faţă de doamnele judecător A. şi D., pentru săvârşirea abaterii menţionate“, au spus judecătorii instanței de recurs.
 
De asemenea, aceștia au precizat că „în privinţa doamnelor judecător A. şi D., având în vedere că, prin prezenta hotărâre, a fost reţinută în sarcina lor numai abaterea disciplinară prevăzute de art. 99 lit. m) teza a doua din Legea nr. 303/2004, fiind individualizată sancţiunea disciplinară aplicată, nu pot fi primite criticile din recursul declarat de Inspecţia Judiciară, care antamează chestiunea aplicării unei sancţiuni disciplinare mai severe prin raportare la cele două abateri disciplinare reţinute în sarcina lor prin hotărârea atacată“.
 
Curtea Supremă a explicat că „aşa cum s-a arătat în precedent, abaterea disciplinară a fost săvârşită în contextul generat de desfiinţarea completurilor "C6-Apel" şi "C6-Apel Minori", prin Hotărârea Colegiului nr. 12/2019, şi înfiinţarea "C6A minori" şi "C6A", prin Hotărârea Colegiului nr. 17/2019, în cadrul mai larg al raporturilor tensionate stabilite între conducerea instanţei şi o parte dintre judecătorii instanţei, aspecte care reprezintă circumstanţe conjuncturale atenuante în săvârşirea faptei, nefiind identificate nici împrejurări şi nici consecinţe de natură a contura o gravitate particulară deosebită, care să impună aplicarea unei sancţiuni mai severe“.
 
„Totodată, la individualizarea sancţiunii aplicate, sunt avute în vedere circumstanţele atenuante personale, aflate în legătură cu profilul moral şi cel profesional al doamnelor judecător. Astfel, se reţine faptul că doamnele judecător nu au mai fost sancţionate disciplinar anterior, ceea ce demonstrează o atitudine conformă standardelor de integritate profesională impuse de statutul pe care îl au, vechimea în magistratură de 25 de ani, performanţele profesionale obţinute de-a lungul carierei, implicarea în activitatea de cercetare ştiinţifică şi publicistică, de formare profesională continuă“, conform Înaltei Curți.
 
Curtea Supremă a concluzionat că „se apreciază că scopul punitiv şi de remediu al prezentei proceduri disciplinare poate fi atins prin aplicarea sancţiunii disciplinare constând în "avertisment", prevăzută de art. 100 lit. a) din Legea nr. 303/2004, în privinţa doamnelor judecător A. şi D.“.
 
Sursa motivare: Portalul Jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, www.scj.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Ciprian Coadă, unul dintre cei mai cunoscuți judecători de la Curtea de Apel Constanța, iese la pensie!