Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:33 16 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Rudele militarilor morţi în accidentul aviatic de la Mălâncrav cer Ministerului Apărării Naţionale peste 12 milioane de euro

ro

02 Aug, 2019 00:00 1074 Marime text
Anul acesta, mai precis pe data de 21 noiembrie, se vor împlini cinci ani de la accidentul aviatic de pe raza localităţii Mălâncrav, judeţul Sibiu, eveniment în urma căruia nouă militari au murit, iar altul a fost grav rănit.
 
Direcţia Informare şi Relaţii Publice din cadrul Ministerului Apărării Naţionale informa, prin comunicatul 307/21.11.2014, că „elicopterul, de la Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, se afla în misiune, urmând să participe la un exerciţiu în Poligonul Cincu“.
 
Familiile militarilor implicaţi în eveniment au dat în judecată Ministerul Apărării Naţionale solicitând obligarea ministerului la plata sumei de 12.000.000 de euro cu titlul de despăgubiri pentru repararea unor prejudicii fără caracter patrimonial şi la plata sumei de 25.000 de lei cu titlul de despăgubiri reprezentând pagube materiale.
 
Mai mult, rudele îndoliate (reclamanţi) au mai cerut judecătorilor ca Ministerul Apărării Naţionale să fie obligat la plata dobânzii legale penalizatoare asupra sumelor mai sus indicate pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data producerii evenimentului (21.11. 2014) şi actualizarea acestora pe fiecare zi de întârziere până la data plăţii efective.
 
În motivarea cererii, reclamanţii au precizat că „la data de 21.11.2014, un echipaj format din zece persoane (…) s-a deplasat de la Baza militară 71 Aeriană Luna - Câmpia Turzii, către o altă unitatea militară, la bordul elicopterului nr. 49 marca IAR-330 Puma Socat, într-o misiune de zbor în colaborare cu Armata SUA, în cadrul exerciţiului Rubicon 2014, exerciţiul Joint.
 
În jurul orei 10:55, în dreptul localităţii Mălâncrav (…) elicopterul s-a prăbuşit, opt din cei zece militari decedând la acel moment ca urmare a producerii acestui eveniment (pilotul supravieţuind încă două săptămâni accidentului). Singurul supravieţuitor a rămas maistrul militar B.V. Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Apărării Naţionale a solicitat respingerea acţiunii, atât pentru existenţa cazului fortuit, cât şi pentru neîndeplinirea condiţiilor privind instituirea răspunderii civile delictuale a comitentului.
 
Ministerul Apărării Naţionale a mai precizat că, în data de 21.11.2014, elicopterul IAR - 330 Puma M nr. 49 a executat o misiune de transport aerian în vederea asigurării serviciului MEDEVAC (evacuare medicală) în Poligonul (…), în cadrul exerciţiului de lupă NATO „RUBICON 2014“, pe traiectul Câmpia Turzii (…). Precizează că exerciţiul „RUBIOCON 2014“ are toate elementele componente unei
misiuni de luptă.
 
„Elicopterul Puma M 49, la data producerii catastrofei, corespundea din punct de vedere tehnic pentru executarea misiunii, iar motoarele şi instalaţiile acestuia aveau resursele necesare, cu toate lucrările executate la zi, conform instrucţiunilor de exploatare ale elicopterului IAR-330 (a se vedea Constatarea tehnico-ştiinţifică nr. CS 767/10.06.2015 şi carnetul de lucru, fişele de lucrări şi livretul elicopterului anexate acesteia). Cabina cargo a elicopterului era configurată pentru transportul echipei tehnice, cu două scaune duble cu centuri în poziţiile 1 şi 2 şi o banchetă cu 4 locuri şi centuri în poziţia faţă. În cabina cargo se aflau în total 7 persoane şi bagajele acestora pentru şi suportul pentru aparatură medicala, având greutatea la decolare de cca 6.900 kg, sub limita maximă admisă de 7.400 kg. Această configuraţie nu poate fi luată în calcul ca factor determinant sau favorizant în producerea catastrofei, având în vedere şi faptul că până în momentul prăbuşirii, din rezervoare a fost consumată o cantitate de cel puţin 600 litri“, se mai arată în acţiunea Ministerului Apărării Naţionale.
 
„Elicopterul a decolat de pe aerodromul Câmpia Turzii la orele 09.45. La orele 10.07 se afla la aproximativ 9 mile de (...), iar la orele 10,14 a ajuns deasupra localităţii Mălăncrav şi a continuat zborul până la aproximativ 1.7 mile Sud de această localitate. În continuare a executat o întoarcere de 360°, spre localitatea Mălăncrav, iar de acolo executat mai multe manevre, cu o nouă întoarcere de 180°, survolând localitate a Criş în jurul orelor 10.24., moment în care raportează şi poziţia la 8 mile de (...). Apoi execută din nou o întoarcere de 360°, spre localitate (...) şi având o traiectorie asemănătoare, a trecut din nou pe deasupra localităţilor (...) şi Mălăncrav. Aceste manevre, cu mai multe întoarceri, au fost rezultatul încercărilor repetate a pilotului comandant de a găsi o cale de ieşi din acest raion pe una din văi, deoarece plafonul a scăzut sub 300 m faţa de sol, acoperind culmile dealurilor, care aveau o cotă de peste 600 m, iar vizibilitatea a scăzut treptat sub 1-2 km)“, potrivit Ministerul Apărării Naţionale, se mai arată pe rolii.ro.
 
„Anterior survolării dealului din zona Stejărişu a fost identificată o perioadă de timp în care echipajul a executa o manevră la punct fix, de aproximativ 2 min. 30 sec, cu orientare pe cap variabil(140-220°), la înălţimea de zbor înregistrată de 14-35 m, perioadă în care este cel mai probabil că echipajul a analizat variantele de continuare a misiunii, atât în varianta de executare a zborului pe direcţia Nord-Vest, în sensul întoarcerii către aliniamentul (...) - Dumbrăveni şi aerodromul de bază Câmpia-Turzii, cât şi pentru varianta de continuare a zborului pe direcţia Sud - Est, către aliniamentul (...). În continuare, elicopterul execută o ultimă manevră spre Sud, cu mărirea vitezei de la punct fix şi urcare, ceea ce indică faptul că echipajul a sesizat prezenţa dealului şi a încercat luarea de înălţime pentru asigurarea separării de sol, dar cu menţinerea vizibilităţii acestuia înainte de survolarea culmii. Prezenţa copacilor înalţi de pe culmea dealului, la o cotă de 643 m, a fost surprinzătoare iar impactul cu aceştia nu a putut fi evitat.
 
Consecinţa imediată a impactului cu copacii a fost avarierea rotorului portant şi pierderea iremediabilă a controlului traiectoriei elicopterului şi impactul cu solul, fără ca acţiunile echipajului să mai poată avea drept efect modificarea acesteia. Precizează că de la ultimul raport radio, la orele 10.24, până la ora impactului cu solul - 10.39, nu a mai existat legătură radio cu elicopterul, iar toate apelurile radio ale echipei de la sol au rămas fără răspuns“, se mai arată în motivarea judecătorilor, conform rolii.ro
 
În urma producerii acestei catastrofe au decedat 9 militari, singurul supravieţuitor fiind mecanicul de bord al elicopterului. Magistraţii mai arată că familiile militarilor implicaţi în accident nu au făcut dovada faptului că evenimentul care a provocat accidentul aviatic putea fi prevăzut sau evitat, în condiţiile în care, aşa cum s-a reţinut în încheierea nr. 80/10.11.2017 a Tribunalului Cluj, buletinul meteorologic informativ din data de 21.11.2014, care conţinea evoluţia condiţiilor meteorologice în ziua respectivă de la aerodromul Câmpia Turzii şi pe traiectul misiunii, Câmpia Turzii, permitea decolarea, continuarea zborului şi efectuarea misiunii în condiţii favorabile de siguranţă, până la poligonul (...).
 
Pentru toate motivele expuse mai sus, Tribunalul Cluj a considerat că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate mai sus pentru angajarea răspunderii civile delictuale în sarcina Ministerului Apărării Naţionale, motiv pentru care a respins, ca neîntemeiată, acţiunea.
 
Decizia Tribunalului Cluj a fost contestată la Curtea de Apel Cluj.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii