Raportul Camerei de Conturi atacat de Consiliul Judeţean Constanţa în justiție. Instanța de fond le-a respins solicitarea

• Consiliul Județean Constanța încearcă la recurs anularea procesului verbal nr.20780//28.07.2017 și a deciziei nr 35/08.09.2017 a Camerei de Conturi Constanța – Curtea de Conturi a României
• La termenul de fond, din 11.10.2021,magistrații de la Tribunalul Constanța au respins ca nefondată cererea formulată de Consiliul Județean Constanța
• Procesul-verbal de constatare din 28.07.2017 al Camerei de Conturi Constanța, precum și Raportul de audit financiar din data de 28.07.2017, au fost încheiate urmare acțiunii  - Auditul financiar asupra contului anual de execuție bugetară al unității administrativ teritoriale pentru anul 2016

 
 
Consiliul Județean Constanța încearcă la recurs anularea procesului verbal nr.20780//28.07.2017 și a deciziei nr 35/08.09.2017 a Camerei de Conturi Constanța – Curtea de Conturi a României.

La termenul de fond, din 11.10.2021,magistrații de la Tribunalul Constanța au respins ca nefondată cererea formulată de Consiliul Județean Constanța.

Procesul-verbal de constatare din 28.07.2017 al Camerei de Conturi Constanța, precum și Raportul de audit financiar din data de 28.07.2017, au fost încheiate urmare acțiunii  - Auditul financiar asupra contului anual de execuție bugetară al unității administrativ teritoriale pentru anul 2016.
La acel moment, funcționarii Camerei de Conturi au găsit mai multe nereguli, vezi secțiunea „citește și”.

Lucrările de amenajare a Hergheliei de la Mangalia, pentru care există și o sentință civilă din 2015 și prin care a fost obligată la plata sumei de 3.508.311 lei în termen de 30 de zile de la comunicarea ordonanței, precum și la plata sumei de 270.140 lei cu titlu de penalități de întârziere a fost una dintre nereguli.
 
Astfel, debitul principal reprezintă contravaloarea „lucrărilor de amenajare Herghelia Mangalia în scopul exploatării turistice, jud. Constanta", așa cum precizează factura nr. 8415/19.12.2014 emisă de RAJDP Constanța către subscrisa.

Realizarea lucrărilor s-a făcut în baza convențiilor încheiate cu Romsilva, respectiv RAJDP Constanta, anexate prezentei.

Actele contestate au reținut faptul că suma de 3.778.651,09 lei s -a înregistrat nejustificat pe cheltuielile instituției, obligarea Județului Constanta de către instanța de judecată la plata acestei sume neconstituind temei pentru înregistrarea acesteia, în condițiile în care lucrările au fost executate la un obiectiv care nu face parte din patrimoniul instituției.
 
Or, este de necontestat faptul că instituția avea obligația legală de a pune în executare sentința civilă nr.1477/05.11.2015, aceasta fiind definitivă, astfel încât, pe cale de consecință, efectuarea plății privind punerea în aplicare a hotărârii judecătorești trebuia înregistrată în evidențele financiare ca și cheltuială. Plata sumei de 3.778.651,09 lei către RAJDP nu putea fi evidențiată sub alta formă în evidențele financiare. Așadar, instituția a procedat la înregistrarea sumei a cărei plată a fost dispusă de o instanță de judecată, și nu la înregistrarea unei sume reprezentând contravaloarea unei lucrări ce urmează a se amortiza. Suma respectivă nu putea fi înregistrată ca reprezentând contravaloarea unui activ fix corporal, în condițiile în care obiectivul la care s -a efectuat lucrarea nu făcea parte din patrimoniul instituției.

Auditorii au mai reținut faptul că lucrările nu au fost identificate pe teren și nici inventariate cu ocazia efectuării inventarierii anuale a patrimoniului instituției, apreciind acest aspect ca fiind abatere.

Astfel, se constată că afirmația organului de control potrivit căreia „lucrările urmau să se constituie în active fixe corporale, a căror valoare urma să se amortizeze conform legii, precum și constatarea „ lucrările în cauză nu au fost identificate pe teren și nici inventariate cu ocazia efectuării inventarierii anuale a patrimoniului instituției.
Dacă lucrările au fost efectuate la un obiectiv ce nu făcea parte din patrimoniul instituției, pe cale de consecință nici nu putea fi inventariat.
Astfel, sub acest aspect nu există nicio abatere si niciun prejudiciu", au susținut în procesul de la fond, reprezentanții CJC.

„Cu privire la modul de fundamentare și justificare a categoriilor de cheltuieli ce se pot finanța din fonduri publice pentru proiecte și programe sportive, precum și pentru programele sau evenimentele sportive ale asociațiilor si cluburilor paralimpice", au mai susținut aceștia.
În schimb, auditorii publici au reținut drept abatere acceptarea de către instituție ca și cheltuieli eligibile și cuprinderea în bugetul de venituri și cheltuieli al proiectului a unor cheltuieli neprevăzute în normele financiare, pentru activitatea sportivă, aprobate prin H.G nr.1447/2007 modificată prin HG nr. 888/2013, cheltuieli care nu puteau fi finanțate, în opinia acestora, de către autoritatea finanțatoare.

Raportat la cele susținute prin cererea de chemare în judecată, se observă că aceasta apreciază, în esență, că nu există abateri și prejudicii sub aspectele contestate, dar și faptul că ar exista un motiv de nulitate a actelor contestate, motiv care vizează faptul că auditorii externi nu au stabilit "un prejudiciu cert", ci "valori estimate ale abaterilor", iar prin Decizia nr. 35/2017 a Camerei de Conturi Constanta s-a dispus în sarcina UAT Județul Constanta stabilirea mărimii prejudiciului, fiind astfel încălcate prevederile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, republicată.
În cauză, analizând documentele prezentate de entitate, în conținutul Procesului verbal de constatare, echipa de audit a prezentat plățile efectuate de către UAT Județul Constanta cu nerespectarea normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin HG nr. 1447/2007, rezultând că prin acceptarea în bugetele proiectelor aferente contractelor de finanțare au fost efectuate plăți, cu titlu de finanțare nerambursabilă, a unor cheltuieli care nu se încadrau în prevederile HG nr. 1447/2007, ceea ce a condus la prejudicierea bugetului UAT Județul Constanta.

Contrar susținerilor reclamantei, finanțarea activității sportive din fonduri publice presupune respectarea legislației specifice educației fizice și sportului coroborată cu legislația finanțelor publice locale, cea generală și cu legislația secundară emisă în aplicarea acestora.
Potrivit dispozițiilor art. 36 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, Consiliul local hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanțării si realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public județean sau local.

Analizând hotărârile Consiliului Județean, adoptate în anul 2016, relativ la finanțările nerambursabile din fonduri publice, s-a constatat că prin HCJ Constanta nr. 246/2016 s -a modificat HCJ nr. 41/2016, inclusiv modelul de Contract-cadru de finanțare nerambursabilă pentru activitatea sportivă. Astfel, la art. 11 a fost adăugat alin. (11) potrivit căruia "Beneficiarul va efectua cheltuielile cu respectarea prevederilor HG nr. 1447/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și a altor dispoziții legale în vigoare aplicabile Beneficiarului care reglementează cuantumul și categoriile de cheltuieli".

Mai mult, Anexa nr. 6 - Categorii de cheltuieli eligibile, din Metodologia aprobată de către Consiliul Județean Constanta, s -a modificat, adăugându-se în preambulul acesteia mențiunea "Categoriile de cheltuieli ce se pot finanța din fonduri publice pentru proiecte sportive sunt cele prevăzute în Normele financiare pentru activitatea sportivă în vigoare (în prezent, aprobate prin HG nr.1447/2007)."

Prin urmare, susținerile reclamantei, relative la inaplicabilitatea dispozițiilor HG nr. 1447/2007, sunt contradictorii, iar Comisia de soluționare a Contestațiilor, în mod corect, a observat că acest act normativ, HG nr.1447/2007, în vigoare la data încheierii contractelor de finanțare nerambursabilă, trebuia avut în vedere de către entitatea auditată la momentul verificării categoriilor și cuantumurilor cheltuielilor aduse la decontare de către asociațiile si cluburile sportive beneficiare de fonduri, care, de altfel, sunt subiecți de drept cărora le sunt aplicabile dispozițiile acestui act normativ.

Stabilirea mărimii și întinderii prejudiciului aferent lipsurilor constatate cu ocazia inventarierii la Pavilionul Expozițional, stabilirea persoanelor care se fac vinovate de producerea pagubei, la înregistrarea creanței rezultate în urma pagubei produse și aplicarea măsurilor de recuperare în totalitate a prejudiciului și a daunelor interese aferente;

Inventarierea mijloacelor fixe din cadrul Pavilionului Expozițional prin punerea de acord a datelor din evidența contabilă cu cele din evidența tehnic operativă, pe baza caracteristicilor tehnice ale activelor corporale achiziționate și inscripționate numărului de inventar la loc vizibil.

Analizarea concluziilor comisiilor de inventariere și depunerea de măsuri pentru înregistrarea rezultatelor inventarierii anuale a patrimoniului până la data depunerii situațiilor financiare încheiate la data de 31.12.2017, potrivit www.rolli.ro.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Raport Camera de Conturi 2016. Consiliul Judeţean Constanţa Înregistrări contabile eronate, denaturarea situaţiilor financiare, lipsă în inventarul Pavilionului Expoziţional şi prejudicierea bugetului (document)