Proces pierdut la Tribunal! Dosarul lui Alexandru Sîrcu cu Primăria Orașului Eforie ajunge în recurs la Curtea de Apel Constanța

Un litigiu de contencios administrativ dintre Alexandru Sîrcu și Primăria Orașului Eforie a ajuns în faza de recurs la Curtea de Apel Constanța, după ce acțiunea a fost respinsă pe fond de Tribunalul Constanța.
 
Dosarul cu nr. 382/118/2024, înregistrat inițial în ianuarie 2024, a avut ca obiect obligarea autorităților locale din Eforie să emită un act administrativ. Reclamantul a chemat în judecată atât Primarul Orașului, cât și Unitatea Administrativ-Teritorială Eforie.


 
După mai multe amânări succesive ale pronunțării pe parcursul anului 2025 și începutul lui 2026, Tribunalul Constanța a decis, pe 27 februarie 2026, respingerea cererii ca neîntemeiată. Instanța a respins totodată și o excepție de nelegalitate invocată de reclamant, considerând-o inadmisibilă:
 

„Solutia pe scurt: Respinge excepţia de nelegalitate a notei de constatare nr. 29504/03 noiembrie 2023, invocată de reclamantul SÎRCU ALEXANDRU, ca inadmisibilă. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul SÎRCU ALEXANDRU, în contradictoriu cu pârâţii PRIMARUL ORAŞULUI EFORIE şi UAT EFORIE, ca neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată astăzi, 27 februarie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Document: Hotarâre  237/2026  27.02.2026”.

 
Nemulțumit de soluție, Alexandru Sîrcu a declarat recurs pe 25 martie 2026. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Constanța pe 27 martie 2026, unde se află în prezent în faza procesuală de recurs, fără a fi stabilit încă un termen de judecată.
 
Potrivit Rejust.ro, în litigiul dintre Alexandru Sîrcu și Primăria Orașului Eforie, Tribunalul Constanța a analizat cererea prin care reclamantul a solicitat obligarea autorităților la emiterea unei autorizații de construire pentru supraetajarea unui imobil și continuarea lucrărilor începute, precum și acordarea de despăgubiri materiale și morale. Reclamantul a susținut că a depus documentația necesară și a achitat taxele, acuzând Primăria că a refuzat nejustificat emiterea autorizației și că nu a respectat termenele legale de comunicare.
 

Instanța a reținut însă că, deși unele nereguli invocate de autoritatea locală, precum lipsa devizului sau neconcordanțe privind suprafața terenului, nu se confirmă în totalitate, aspectul esențial al cauzei îl reprezintă faptul că reclamantul a efectuat lucrări de construcție care nu respectă autorizația inițială din 2010. Acest lucru a rezultat din actele existente la dosar, inclusiv din nota de constatare întocmită de autoritate, iar reclamantul nu a reușit să dovedească contrariul.
 
Pe acest fond, Tribunalul a stabilit că nu se poate emite o nouă autorizație pentru continuarea sau modificarea unor lucrări deja executate nelegal. Într-o astfel de situație, legea impune o procedură distinctă, aceea a „intrării în legalitate”, care presupune întocmirea unor expertize tehnice și îndeplinirea unor condiții suplimentare. Cum această procedură nu a fost urmată, refuzul Primăriei a fost considerat justificat.
 
În ceea ce privește excepția de nelegalitate invocată de reclamant cu privire la nota de constatare, instanța a respins-o ca inadmisibilă, apreciind că documentul nu este un act administrativ propriu-zis, întrucât nu produce efecte juridice, ci doar constată o situație de fapt. Totodată, tribunalul a arătat că nerespectarea de către primărie a unor termene procedurale nu atrage automat obligația de a emite autorizația, ci eventual alte forme de răspundere.
 
În consecință, instanța a concluzionat că refuzul autorității locale este întemeiat, motiv pentru care a respins atât cererea principală privind emiterea autorizației, cât și pretențiile privind despăgubirile și cheltuielile de judecată.
 
Pentru documentarea materialului s-au folosit informații de pe platformele portaljust.ro și rejust.ro.

 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 


Citește și:
Victorie în instanță pentru Black Wave Center SRL, firma care administrează restaurantul Lake View. ABADL, obligată să plătească despăgubiri de peste 450.000 lei