Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
06:33 23 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Proces pentru terenul din Piața Ovidiu Banca Națională a României cheamă la judecată Primăria Constanța

ro

23 Jul, 2023 18:00 3686 Marime text
Primarul Constanței, Vergil Chițac. Foto cu rol ilustrativ
  • BNR a deschis mai multe procese în legătură cu acest teren după ce o bucată din acesta se suprapune cu retrocedările din timpul administrației Radu Mazăre, retrocedări ce au făcut obiectul Dosarului Retrocedărilor din Constanța și care au fost constatate ca nelegale de către instanța supremă.
  • De această dată, dosarul este deschis în temeiul Legii 544/2001și vizează comunicarea unor informații de interese public pe care BNR le solicită de la Primăria Constanța.
Banca Națională a României a intentat un nou proces Primăriei Constanța, în legătură cu terenul din Piața Ovidiu unde se află sucursala locală a BNR!
 
Procesul se desfășoară la instanțele din Capitală, judecătorii din București hotărând deja, în primă instanță, să admită în parte cererea formulată de reprezentanții Băncii Naționale.
 
De această dată, dosarul este deschis în temeiul Legii 544/2001 și vizează comunicarea unor informații de interese public pe care BNR le solicită de la Primăria Constanța.
 
Cazul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București, Secția a II-a de Contencios administrativ și fiscal, având numărul unic 10871/3/2022.
 
Părți în cauză sunt Banca Națională a României, în calitate de reclamant și, respectiv, Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanța prin Prim Vergil Chițac, în calitate de pârât.
 
Așa cum am menționat deja, în primă instanță Tribunalul București a admis deja, în parte, cererea BNR, iar acum dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel București, în urma recursului declarat de UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac.
 
În minuta Hotărârii 6883/2022, contestată acum la Curte, se arată că Tribunalul „admite în parte cererea. Obligă pârâta să îi comunice reclamantei informaţiile de interes public solicitate prin cererea înregistrată sub nr. XX/2/1050/21.02.2022, respectiv să identifice, indicând secţiunea/pagina/nr. crt. din Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Constanţa, Anexă la HCL nr.122/23.03.2000, terenul în suprafaţă de 507 mp situat în Constanţa, identificat cu număr cadastral 207012“.
 
Terenul vizat este cel situat în Piața Ovidiu din Constanța, unde se află Sucursala BNR Constanța.
 
Așa cum arătam și în edițiile anterioare, BNR a deschis mai multe procese în legătură cu acest teren după ce o bucată din acesta se suprapune cu retrocedările din timpul administrației Radu Mazăre, retrocedări ce au făcut obiectul Dosarului Retrocedărilor din Constanța și care au fost constatate ca nelegale de către instanța supremă.
 
În speță, o parte dintre terenurile retrocedate prin Dispoziția 679/2004, situate inclusiv în Portul Tomis, se suprapun peste terenul BNR.
 
Dispoziția 679/2004 a fost semnată de fostul primar Radu Mazăre, iar prin actul respectiv Cristi Borcea, Mihai Camboianu, Georgică Giurgiucanu şi ceilalţi primeau terenuri retrocedate în baza Legii 10/2001, în calitate de beneficiari ai drepturilor ce îi aparţinuseră Ivonnei Movilă.
 
Dispoziția 679/2004 a fost desființată rpin sentința definitivă din Dosarul Retrocedărilor.
 
Ce a cerut BNR
 
În Hotărârea 6883/2022 a Tribunalului București, prin care s-a admis în parte cererea BNR, se arată că prin cererea respectivă, BNR „a formulat plangere împotriva refuzului nejustificat al autorităţii publice pârâte de a comunica informaţii de interes public, (...) solicitând obligarea pârâtei la transmiterea informaţiilor din care să reiasă dacă terenul înscris în CF nr.207012, în suprafaţă de 507 mp, aparţinea ori nu aparţinea domeniului public sau privat al Unităţii Administrativ Teritoriale Municipiul Constanţa, la data atribuirii acestuia conform Dipoziției Primarului Municipiului Constanța“.
 
„În motivare, reclamanta a arătat că OCPI Constanța i-a respins cererea de actualizare a informațiilor tehnice din cartea funciară pentru terenul intabulat sub nr. 207822, pe motiv că există o suprapunere reală cu terenul având nr. 14637, CF nr. 39552 (actuala CF nr. 207012), în suprafață de 507 mp. Acest din urmă teren a fost intabulat în baza Dispoziției Primarului Municipiului Constanța cu nr. 679/11.03.2004, desființată ulterior prin sentința penală nr. 148/F/2017“, potrivit Tribunalului București.
 
Așa cum am precizat deja, judecătorii au admis în parte cererea BNR.
 
În motivarea deciziei de admitere, instanța a arătat, printre altele, că „instanţa constată că pârâta nu a răspuns în mod adecvat cererii (...), informațiile comunicate nefiind apte a stabili secțiunea/pagina/nr.crt. din Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al Municipiului Constanța, Anexă la Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Constanța nr. 122/23.03.2000 pentru terenul în suprafață de 507 mp situat în Constanța, identificat cu număr cadastral 207012“.
 
De asemenea, judecătorii au mai spus că „instanța are în vedere faptul că, din corespondența purtată anterior de către părți, a rezultat inconsecvenţa pârâtei în indicarea apartenței terenului înscris în CF nr.207012, în suprafaţă de 507 mp, la domeniului public sau privat al Unităţii Administrativ Teritoriale Municipiul Constanţa, la data atribuirii acestuia conform Dipoziției Primarului Municipiului Constanța. #### initial a arătat că terenul nu aparține nici domeniului public, nici privat al pârâtei, ulterior a subliniat că aparține domeniul privat, pentru ca, în final, să susțină că  aparține domeniul public al UAT Constanța“.
 
Răspunsuri contradictorii ale primăriei
 
„În acest context, prin adresa de răspuns nr. L544/109/24.03.2022, pârâta a indicat că în cuprinsul Inventarului bunurilor care aparțin domeniului public al Muncipiului Constanța, anexă la HG nr. 904/2002 și HG nr. 122/2000, figurează unele suprafețe de teren, astfel: anexă la HCL nr. 122/23.03.2000, pagina 127 și pagina 130 și HG nr. 904/30.08.2002 – Zone verzi de protecție nr. crt. 1 – (..) port Tomis, pagina 92, nr. crt. 2, (...) plaja Modern, pagina 96“, se mai arată în motivarea deciziei instanței.
 
Judecătorii au mai precizat că „din tabelele anexate adresei de răspuns (filele 90-91) nu se poate stabili conexiunea între terenul înscris în CF nr.207012, în suprafaţă de 507 mp, și cele 2 poziții din tabele, respective Zone verzi de protecție nr. crt. 1 – (...) port Tomis pagina 92, nr. crt. 2, (...) plaja Modern, pagina 96, pentru acestea din urmă fiind indicate unele numere (14,6; 43800; 11,98; 35940) fără a se menționa în partea superioară a tabelelor și semnificația rubricilor respective“.
 
„În consecință, având în vedere răspunsurile anterioare, contradictorii în privința naturii terenului, precum și faptul că pe rolul instanțelor sunt mai multe dosare (inclusiv de rectificare carte funciară) ce vizează terenul în discuție, instanță constată că se impune stabilirea cu exactitate a apartenenței terenului la domeniului public al Muncipiului Constanța, prin menționarea corectă și neechivocă a informațiilor referitoare la secțiunea/pagina/nr.crt. din Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al Municipiului Constanța, Anexă la Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Constanța nr. 122/23.03.2000 pentru terenul în suprafață de 507 mp situat în Constanța, identificat cu număr cadastral 207012“, a spus Tribunalul București.
 
În paralel, la Judecătoria Constanța este încă suspendat procesul deschis de BNR pentru rectificarea cărții funciare a terenului, până la soluționarea definitivă, în Capitală, a procesului în care municipalitatea a cerut anularea actelor de proprietate a circa 50 de terenuri vizate de Dosarul Retrocedărilor.
 
Acum, legat de procesul privind comunicarea informațiilor de interese public solicitate de BNR, rămâne de văzut care va fi decizia Curții de Apel București cu privire la recursul declarat de UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac.
 
În prezent, urmează ca dosarul să fie repartizat aleatoriu completului de recurs și ulterior să fie stabilită data primei înfățișări.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Procesul deschis de BNR beneficiarilor „preferați“ ai administrației Mazăre, suspendat. Ce s-a întâmplat
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii