Precizări importante ale avocatei lui Cristi Danileț după procesul câștigat la Marea Curte a CEDO

Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunțat la Strasbourg, în cauza Danileţ v. România. Hotărârea Marii Camere vine după ce Guvernul României a solicitat rejudecarea hotărârii inițiale, pronunțate în februarie 2024. Azi Marea Cameră a decis menținerea soluției pronunțate anterior de CEDO, care decisese în favoarea libertății magistraților de a se exprima public pe probleme de interes general, condamnând încercările sistemului judiciar român de a-i sancționa disciplinar, arată avocatul Nicoleta Popescu pe blogul personal.

Hotărârea de azi clarifică faptul că, deși sunt supuși unei obligații generale de rezervă, magistrații pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, subiecte de interes general. Hotărârea pronunțată astăzi este definitivă. Standardele stabilite de Marea Cameră vor avea efect obligatoriu, de lege pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România.

Hotărârea  Marii Camere reprezintă un moment-cheie în jurisprudența CEDO privind articolul 10 și statutul magistraților, având potențialul de a consolida sau redefini standardele europene referitoare la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor în societățile democratice.

Cazul privește libertatea de exprimare a unui judecător și modul în care statul poate sau nu poate sancționa magistrații pentru opiniile exprimate în spațiul public.

Astfel, Curtea a confirmat că România a încălcat în cazul magistratului român articolul 10 privind libertatea de exprimare, din Convenția europeană a drepturilor omului. Reclamantul nu a solicitat daune morale statului român“ - menționează avocatul Nicoleta Popescu

Parcursul cauzei: de la prima hotărâre a CEDO la Marea Cameră

La data de 20 februarie 2024, o Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului, alcătuită din 7 judecători, a pronunțat prima hotărâre în cauza Danileț c. României, constatând încălcarea articolului 10 din Convenția drepturilor omului, în cazul sancționării disciplinare a judecătorului român pentru două postări publicate pe Facebook.


Ulterior, Guvernul României a formulat cerere de trimitere a cauzei la Marea Cameră, contestând hotărârea din 2024. Din punct de vedere procedural, această etapă este excepțională: nu orice cerere de trimitere este admisă, iar Marea Cameră acceptă doar cauze care ridică probleme importante de drept, cu relevanță pentru jurisprudența Curții și pentru toate statele membre.

Audierea în fața Marii Camere a avut loc la 18 decembrie 2024, la Strasbourg. Reclamantul Cristi Danileț a fost prezent și și-a susținut punctul de vedere, fiind asistat de avocata Nicoleta Popescu și avocata Mihaela Ghirca-Bogdan.

În cadrul audierii au fost prezentate pledoarii orale – procedură rară în fața Curții Europene – bazate pe jurisprudența relevantă a CEDO și pe contextul istoric și instituțional din România. Dezbaterile au fost urmărite de studenți la drept și magistrați din mai multe state europene, reflectând interesul larg pentru problematica analizată.


Noutatea dezbaterii a constat în analiza dreptului unui magistrat de a se exprima, cu respectarea obligației de rezervă, nu doar pe teme ce țin de justiție, ci și asupra unor chestiuni de interes public larg, într-un context democratic sensibil.

„Această cauză nu este despre o persoană, ci despre limitele în care un magistrat poate vorbi atunci când statul de drept este sub presiune. Este o discuție despre standardele libertății de exprimare în spațiul public, importantă pentru toți magistrații”, a declarat avocata Nicoleta Popescu, care l-a reprezentat pe reclamant în fața Curții Europene și a obținut hotărârea de condamnare din februarie 2024.

Concluziile Marii Camere a CEDO

Marea Cameră a confirmat că sancționarea disciplinară a judecătorului a fost disproporționată și că exprimările sale vizau chestiuni de interes public, precum funcționarea justiției și statul de drept. Mai mult, hotărârea stabilește standardul minim obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei, atunci când reglementează condițiile în care libertatea de exprimare a magistraților poate fi restrânsă.

„Obligația de rezervă există, dar ea nu poate fi transformată într-o interdicție generală de a vorbi, mai ales atunci când sunt puse în discuție valori fundamentale ale democrației”, a explicat avocata Mihaela Ghirca-Bogdan.

Curtea a subliniat riscul de autocenzură (chilling effect) generat de astfel de sancțiuni, arătând că inclusiv sancțiunile considerate „minore” pot descuraja magistrații să participe la dezbateri publice legitime.

„A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație. Le mulțumesc avocatelor mele pentru munca lor și tuturor celor care m-au susținut pentru curajul lor. Această decizie este importantă pentru toți magistrații din România și din țările membre ale Consiliului Europei”, a declarat Cristi Danileț.

Cristi Danileț adaugă: „Nu am solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului acordarea de daune morale pentru încălcarea libertății mele de exprimare. Nu am considerat potrivit ca cetățenii să suporte plata unor daune din bani publici. Miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare, într-un context în care magistrații sunt și trebuie să fie voci importante în dezbaterile despre statul de drept.”

Despre caz | Cronologie


2017–2018 – Perioadă de tensiune majoră privind independența justiției, pe fondul modificării legilor justiției și al protestelor magistraților.
2019 – Cristi Danileț este sancționat disciplinar pentru două postări publicate pe Facebook:

una privind funcționarea justiției și un comentariu apreciativ la adresa unui procuror care a vorbit public despre probleme din sistem;
una privind un subiect de interes general, fără legătură directă cu actul de justiție – numirea șefului Statului Major al Armatei.

Cercetarea disciplinară face parte dintr-un set de 7 cercetări disciplinare demarate împotriva lui Cristi Danileț într-un interval de numai 3 ani.
2019 – Inspecția Judiciară îl cercetează disciplinar și dispune exercitarea acțiunii disciplinare pentru încălcarea art. 99 lit.a din Legea nr.303/2004 și sesizează CSM.
2019 – Secția pentru Judecători (completul disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, 6 judecători pentru și 3 împotrivă) îi aplică sancţiunea disciplinară constând în “diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 5 % pe o perioadă de 2 luni” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prev. de art.99 lit.a), cu următoarea motivare:

“…Secţia reţine că opiniile exprimate în spaţiul public de judecător, în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, precum şi maniera în care au fost prezentate evenimentele în derulare la acel moment, expresiile insidioase, neadecvate şi chiar indecente folosite în cursul relatării, se circumscriu manifestărilor contrare demnităţii funcţiei, fiind de natură a aduce atingere imparţialităţii şi prestigiului justiţiei”.

2020 – Înalta Curte de Casație și Justiție menține sancțiunea aplicată lui Cristi Danileț, cu următoarea motivare “Cu privire la comentariul magistratului vizând un articol publicat pe site-ul ziare.com, întemeiat a apreciat instanţa disciplinară că limbajul folosit depăşeşte cu mult limitele decenţei specifice funcţiei deţinute, care impun sobrietate şi echilibru, de o manieră care să nu prejudicieze imaginea sistemului judiciar.”
2021 – Cristi Danileț sesizează Curtea Europeană a Drepturilor Omului, invocând încălcarea libertății de exprimare (art. 10 CEDO) și a art. 8 privind dreptul la viață privată.
20 februarie 2024 – O Cameră a CEDO, formată din 7 judecători, pronunță hotărârea în cauza Danileț v. România și constată încălcarea art. 10 din Convenție. Curtea nu reține încălcarea art. 8 privind dreptul la viață privată.
2024 – Guvernul României formulează cerere de trimitere a cauzei la Marea Cameră, contestând hotărârea din februarie 2024.

În  favoarea reclamantului Forumul judecătorilor din România a formulat amicus curiae iar în procedura de la Marea Cameră au mai intervenit asociația britanică Media Defence, CEU Democratic Institute din Ungaria.
În favoarea Guvernului României la Marea Cameră au intervenit: Asociația Magistraților din România, AJADO, Transparency International România, FACIAS. Unul dintre reprezentanții guvernului în audierile de la Marea Cameră a fost și judecătorul Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

18 decembrie 2024 – Are loc audierea publică în fața Marii Camere a CEDO, la Strasbourg, în fața unui complet de 17 judecători.
15 decembrie 2025 – Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunță hotărârea definitivă, menținând soluția din 2024 și confirmând încălcarea libertății de exprimare a magistratului Cristi Danileț. Hotărârea are efect obligatoriu pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.