Povestea constănțeanului plecat în Germania care luptă de aproape 20 de ani pentru recuperarea bunurilor naționalizate de comuniști

• Vlad Radu Anton Cardaș, domiciliat în Germania, s-a adresat autorităților locale în 2001, solicitând restituirea terenurilor din Constanța ce le-au aparținut părinților săi și care au fost preluate abuziv de regimul comunist.
• În 2017, după 16 ani în care notificările nu au fost soluționate, omul s-a adresat Tribunalului Constanța.
• În instanță, avocații municipalității au invocat excepția tardivității cererii, afirmând că omul s-a adresat justiției prea târziu.
• În replică, cetățeanul a invocat excepții de neconstituționalitate legate de Legea nr. 165/2013,  iar cazul a ajuns de două ori la Curtea Constituțională.
• În prezent, după ce a pierdut deja o dată procesul intentat municipalității, pe motiv că l-ar fi deschis prea târziu, bărbatul a deschis o nouă acțiune în instanță.

Un constănțean domiciliat în Germania se luptă de aproape 20 de ani cu autoritățile pentru bunurile ce aparținuseră părinților săi și pe care regimul comunist le-a naționalizat.
 
Notificate din 2001 asupra terenurilor revendicate, autoritățile locale nu au soluționat dosarele, așa încât Vlad Radu Anton Cardaș s-a adresat justiției, în anul 2017.
 
Surpriză, însă: la momentul respectiv, avocații municipalității au invocat excepția tardivității introducerii cererii, afirmând, cu alte cuvinte, că bărbatul a așteptat prea mult până să dea autoritatea locală în judecată, iar termenul a expirat.
 
Tribunalul Constanța și Curtea de Apel Constanța au admis această excepție, iar constățeanul stabilit în străinătate a pierdut procesul pe motiv că l-a deschis prea târziu.
 
În schimb, acesta s-a adresat Curții Constituționale, căreia i-a cerut să constate că este neconstituțional termenul de șase luni stabilit prin lege pentru a-și putea cere drepturile în instanță. Curtea Constituțională a respins această excepție.
 

Ajuns a doua oară la Curtea Constituțională

 
Totuși, cazul a ajuns din nou în atenția CCR, după ce Curtea de Apel Constanța a hotărât, în aprilie 2020, să o sesizeze din nou, cu o nouă excepție de neconstituționalitate, legată tot de Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în timpul regimului comunist.
 
Cazul privind noua excepție de neconstituționalitate se află pe rolul Curții Constituționale, dosarul fiind în faza de raport.
 
În prezent, bărbatul a dat din nou în judecată Municipiul Constanța prin Primar, tot în baza Legii 10/2001 privind restituirea bunurilor preluate în timpul regimului comunist.
 
Noul dosar pe Legea 10/2001 a fost înregistrat pe data de 20 noiembrie 2020 pe rolul Secției I Civile a Tribunalului Constanța. Părți în cauză sunt Vlad Radu Anton Cardaș, în calitate de reclamant și Municipiul Constanța prin Primar, în calitate de pârât.
 
Nu a fost fixat încă primul termen în noul proces.
 

Revendicările reclamantului

 
În cererea de chemare în judecată anterior formulată de Vlad Radu Anton Cardaș, în procesul pe care l-a pierdut pe motiv că l-ar fi intentat prea târziu, acesta solicita, potrivit www.rolii.ro, ca municipalitatea să fie obligată „să emită dispoziția de restituire în natură a imobilului compus din teren în suprafață de 117 mp situat în Constanța (...) și construcțiile de pe acest teren“.
 
Astfel, reclamantul arătase că pentru acest imobil „s-a formulat notificarea nr.2075 din 22.10.2001 și s-a realizat dosarul de lege 10 nr.2469/2001“.
 
Totodată, potrivit sursei citate, bărbatul a solicitat în subsidiar, în ipoteza în care restituirea în natură nu mai este posibilă, „să fie obligat pârâtul să emită dispoziția de acordare compensații pentru imobilul menționat“.
 
Omul mai ceruse ca instanța „să oblige pârâtul să emită dispoziția de restituire în natură a imobilului compus din teren în suprafață de 234 mp și construcțiile de pe acest teren, situat în Constanța (...)“.
 
Arătase reclamantul că, pentru acest imobil, „s-a formulat notificarea nr.2074, iar în subsidiar, în ipoteza în care restituirea în natură nu mai este posibilă, pârâtul să emită dispoziția de acordare compensații pentru imobilul menționat, pentru care s-a formulat notificarea nr.2074 din 22.10.2001 și s-a realizat dosarul de lege 10 nr.2467/2001“.
 
Omul a argumentat în cererea de chemare în judecată că aceste imobile au aparținut părinților săi, terenul în suprafață de 234 mp din Constanța fiind cumpărat de aceștia în 1934, iar terenul de 117 mp și construcțiile de pe acesta a fost primit de mama sa în temeiul unui act dotal din 1928.
 
Cele două imobile au fost naționalizate în timpul regimului comunist, iar în 2001, când a intrat în vigoare Legea 10, acesta a formulat notificare pentru retrocedarea lor.
 
De atunci însă și până în 2017, când a deschis acțiunea în instanță, cele două notificări din 2001 nu au fost soluționate, a precizat reclamantul în cererea de chemare în judecată.
 
În replică, avocații Municipiului Constanța prin Primar au invocat excepția tardivității cererii de chemare în judecată.
 

„Termenul de șase luni, neconstituțional“

 
Pe parcursul desfășurării procesului, constănțeanul stabilit în Germania a invocat, așa cum am precizat anterior, o excepție de neconstituționalitate legată de Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
 
Astfel, omul susținea prin excepția invocată la Curtea Constituțională, potrivit Deciziei nr. 756/22.11.2018, că „termenul de 6 luni, consacrat de prevederile legale criticate, pe care îl au la dispoziție persoanele care se consideră îndreptățite, de a se adresa instanței judecătorești, în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34 din același act normativ, este neconstituțional“.
 
Mai exact, acest termen „paralizează orice acțiune în justiție a persoanelor care se consideră îndreptățite, dând posibilitatea instituției statului să nu își îndeplinească obligațiile legale“.
 
„Se mai invocă și perioada îndelungată de timp, respectiv 16 ani, în care entitatea învestită de lege trebuia să soluționeze notificarea de restituire a imobilului preluat abuziv, precum și lipsa de transparență în legătură cu numărul de notificări nesoluționate la nivelul respectivei entități învestite de lege cu atribuții în restituire, la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013“, potrivit actului citat.
 
Totuși, excepția a fost respinsă de Curtea Constituțională, iar Vlad Radu Anton Cardaș a pierdut și procesul la instanțele din Constanța, astfel cum am arătat anterior, pe motiv că l-ar fi deschis prea târziu.
 
În întreg context, rămâne de văzut ce decizie va lua Curtea Constituțională cu privire la cea de-a doua excepție de neconstituționalitate invocată de constănțean, dar și ce se va întâmpla, în paralel, cu noul proces deschis de acesta autorităților locale din Constanța, la Tribunal.
 
Citește și:

Distins cu Legiunea de onoare:
Fiica unui fost ministru din perioada interbelică a revendicat un teren din fosta zonă militară Mamaia. Moștenirea fusese preluată de regimul comunist