Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:38 25 06 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ordonanţa care a scos oamenii în stradă! Magistraţii din Constanţa s-au opus schimbării Justiţiei din România. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă

ro

21 Jul, 2017 00:00 1066 Marime text
Cererea de anulare a celebrei Ordonanţei nr. 14, care a abrogat Ordonanţa de Urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.
 
În prezent, cauza se află în procedură de filtru, iar primul termen de judecată urmează a fi alocat ulterior. De menţionat că, oricare va fi decizia instanţei, aceasta va fi definitivă.
 
Amintim că, în luna martie, judecătorii Curţii de Apel Constanţa au respins cererea de anulare a celebrei Ordonanţe nr. 14, care a abrogat Ordonanţa de Urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală.
 
De menţionat că OUG 13/2017 prevedea, printre altele, că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă“.
 
La un moment dat, Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat că „prevederile Ordonanţei de Urgenţă“, dacă aceasta intră în vigoare, „favorizează persoanele care de acum înainte vor săvârşi fapte de abuz în serviciu - fapte asimilate infracţiunilor de corupţie“.
 
„Prevederile care produc impactul cel mai mare se referă la: introducerea pragului cantitativ pentru prejudiciu - 200.000 de lei - prag sub care orice faptă de abuz în serviciu nu mai poate fi investigată (limita acestui prag a fost stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate); scăderea termenului de prescriere a faptelor la cinci ani ca urmare a reducerii sancţiunilor pentru abuzul în serviciu (pedeapsa scade nejustificat de mult, de la maximum şapte ani la maximum trei ani, fără a se preciza care este justificarea). Prin introducerea în articolul privind infracţiunea de abuz în serviciu a alineatului potrivit căruia «dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative», sunt scutiţi de răspundere toţi funcţionarii publici de rang înalt şi mediu (parlament, guvern şi organe administrative locale) abilitaţi să emită, să aprobe sau să adopte acte normative. Astfel, orice asemenea acte, indiferent de ce prejudicii ar produce, vor putea fi adoptate fără riscul tragerii la răspundere penală a emitenţilor“, mai arată DNA.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii