Justiție Constanța Muzeul de Artă Constanța, la judecată cu un angajat nemulțumit de decizia de sancționare! Dosarul, la Curtea de Apel Constanța

Pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrat la data de 14 august 2026 dosarul 6500/118/2025 la Secția I Civilă. Obiectul dosarului este Contestație decizie de sancționare, stadiul processual fiind Apel.

Părți în dosar sunt Leu Anatolie Iulian – Apelant Reclamant și Muzeul de Artă Constanța.

Apelul a fost declarat la data de 12 august 2026 de Leu Anatolie Iulian.

Dosarul s-a mai aflat și în atenția magistraților de la Tribunalul Constanța care la data de 28 iulie 2026 au respins cererea.

„Soluția pe scurt: Respinge ca nefondată cererea formulată de reclamant. Obligă reclamantul la plata către pârât a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat. Executorie. Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, 28.07.2026“ – conform Portalului Instanțelor de Judecată.

Potrivit Rejust.ro, prin cererea înregistrată la data de 16.12.2025, reclamantul LEU ######## ######, în contradictoriu cu pârâtul MUZEUL DE #### CONSTANŢA, a solicitat anularea Deciziei de sancţionare nr. 75/21.11.2025, cu consecinţa înlăturării sancţiunii avertismentului.

„În motivarea cererii s-a arătat că fapta reţinută în sarcina sa constând în „comportament necorespunzător normelor de conduită profesională şi etică constând în tentative de discreditare, utilizarea unui limbaj lipsit de respect şi ton ridicat, atitudine agresivă în cadrul unor discuţii profesionale, comentarii denigratoare la adresa instituţiei, comportament nepotrivit în timpul activităţilor educative desfăşurate” nu este justificată, în realitate nu s-a făcut dovada existenţei faptei şi a vinovăţiei sale, fiind evident că măsura dispusă reprezintă doar o încercare de şicanare şi răzbunare faţă de reclamant motivat de împrejurarea că a sesizat nedreptatea ce i se făcea.
A arătat că, după specializarea sa de restaurator opere de artă (nefiind niciun angajat cu această specializare), atitudinea colegilor s-a schimbat, în sensul că indiferent de acţiunile întreprinse pe plan profesional sau de afirmaţiile pe care le făcea, se încerca să se inducă ideea că sunt tendenţioase, că încercă să jignească sau că are ceva personal cu unii dintre colegi care erau geloşi pe faptul că a lucrat ## Muzeul naţional de artă din Bucureşti.
S-a învederat că în luna iulie 2024, încercându-se a se întocmi un catalog / repertoriu al expoziţiei permanente a muzeului şi cerându-i-se să se implice în această lucrare, reclamantului a reclamant inadvertenţe referitoare la operaţiunile specifice de fotografie, catalogare şi remăsurare făcute  doar pentru o mică parte, i s-a solicitat să refacă toate fotografiile cu un aparat performant, astfel că, pentru a putea finaliza în termen util, a lucrat ######## în zilele nelucrătoare fără a solicita o remuneraţie suplimentară; cu toate acestea, în varianta digitală a catalogului, a fost menţionat ultimul dintre realizatorii fotografiilor deşi acestea îi aparţineau în proporţie de mai mult de 90 %.
Văzând acest lucru, s-a adresat personal doamnei director ##### ###### ######## ###, i-a trimis şi un sms în privat, însă situaţia nu a fost remediată decât, ulterior, aflând de remediere cu ocazia cercetării disciplinare.
Cu privire la acuzaţiile doamnei ##### ######### ########, s-a arătat că acestea nu corespund adevărului şi, în mod evident sunt exagerate şi, de fapt se referea la situaţii legate de proiectul său care s-au petrecut cu mai mult de 6 luni înainte.
S-a mai învederat că a fost foarte activ la Atelierele de pictură, nu a încercat vreodată să jignească vreun copil, ci doar să-l încurajeze, dovadă că părinţii nu au formulat niciun fel de reclamaţie, iar cuvântul „leneş” l-a folosit o singură dată, mai precis când o elevă a lucrat ######## doar o oră din cele două ale atelierului, nefiind prima oară, astfel că era de datoria sa să-i atragă atenţia spunându-i că a fost cam leneşă, are talent, dar îl iroseşte dacă nu lucrează.
Ca şi motiv de nulitate a deciziei, a arătat că nu i s-a adus la cunoştinţă Regulamentul de ordine interioară în baza căruia a fost sancţionat, nu a semnat comunicarea lui, iar decizia contestată a fost motivată pe acesta.
Dovada că acuzaţiile făcute împotriva sa sunt nereale, este chiar recomandarea pe care doamna director i-a eliberat-o în 25.11.2024“ – conform rejust.ro.

Conform sursei citate, prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea cererii, arătând în esenţă că decizia contestată este temeinică şi legală, arătând în esenţă că, reclamantul nu a reuşit să se integreze în colectiv, au existat sesizări verbale ale celor nemulţumiţi, însă nu s-a procedat la cercetarea disciplinară, tocmai din dorinţa de a media disputele şi totul a culminat cu sesizările salariatelor ###### ####### din 09.08.2024 şi cea din 10.09.2024 şi ##### ######## -######### din 04.11.2025 privind mesajele denigratoare şi ofensatoare trimise la ore nepotrivite conducerii institutiei, ceilalţi colegi nedorind să amplifice atmosfera deja tensionată.

„S-a mai arătat că sancţiunea aplicată a fost cea mai blândă, având în vedere atitudinea sinceră şi cooperantă a salariatului pe tot parcursul cercetării disciplinare, regretele şi scuzele exprimate, dorinta de schimbare a comportamentului inadecvat, precum şi faptul că se afla pentru prima data cercetat disciplinar.
Prin Precizările depuse la 02.04.2026, reclamantul a invocat motive noi de nelegalitate constând în nerespectarea termenelor prevăzute de art. 252 pct 1, raportat la sesizările din 09.08.2024, 10.09.2024, 04.11.2025, comisia a fost constituită la data de 23.10.2025 pentru fapte anterioare momentului constituirii ei, dar anterior sesizării formulate de numita #####, astfel încât, ceea ce se impunea a fi analizat erau doar fapte anterioare constituirii acesteia indicate în Referat, convocarea trebuia sa analizeze aspectele pentru care a fost constituită comisia, nu şi altele suplimentare, astfel că invocă nulitatea Cercetării disciplinare şi a actelor emise de comisie, Decizia de sancţionare este emisă şi cu depăşirea termenului de 30 de zile de la momentul când s-a luat la cunoştinţă de săvârşirea acesteia, decizia nu cuprinde menţiunile obligatorii privind descrierea faptei, nu este indicată data şi locul săvârşirii acestora, nu s-a precizat prevederea din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil încălcate de salariat, nu au fost menţionate motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat, nici măcar în cuprinsul Procesului verbal privind desfăşurarea procedurii cercetării disciplinare nu sunt menţionate şi analizate, descrise în mod corect faptele reţinute în sarcina sa, iar pe fond a arătat că sancţiunea nu se justifică, mesajele trimise directorului unităţii nu au făcut obiectul cercetării disciplinare, iar pe de altă parte, acestea au fost trimise în privat astfel că ea a ales să le comunice celorlalţi, astfel că nu îi poate fi imputat că ar fi făcut vreun gest public sau că a denigrat-o“ – mai transmite rejust.ro. 

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa a reținut că reclamantul este angajat al Muzeului de #### Constanţa, în baza Contractului individual de muncă nr. 106/28.04.2017, începând cu data de 28.04.2017.

„Prin Decizia nr. ##/21.11.2025, i-a fost aplicată reclamantului sancţiunea disciplinară a avertismentului scris, în temeiul art. 248 alin. 1 lit. a din Codul muncii.

Motivul de fapt indicat în cuprinsul deciziei îl constituie comportamentul necorespunzător normelor de conduită profesională şi etică care constă în tentative de discreditare, utilizarea unui limbaj lipsit de respect şi ton ridicat, atitudine agresivă în cadrul unor discuţii profesionale în timpul programului de lucru, în incinta muzeului, în prezenţa unor colegi, în contextul exercitării atribuţiilor de servicii şi comentarii denigratoare la adresa conducerii instituţiei.
S-a consemnat faptul că punctul de vedere al salariatului a fost consemnat în scris, din declaraţia sa rezultând că recunoaşte parţial săvârşirea faptelor invocând faptul că cuvântul „leneş” adresat unei eleve de la atelierul de pictură a fost acompaniat de complimente şi urări, a întrerupt colaborarea cu anumiţi colegi pentru a nu crea posibilitatea unor alte neînţelegeri, atitudinea sa fiind înţeleasă greşit, iar mesajele trimise conducerii în afara programului au avut ca şi motiv faptul că se simţea neîndreptăţit de situaţia apărută în legătură cu catalogul muzeului.
În cuprinsul Procesului verbal nr. 1919/14.11.2025 privind desfăşurarea cercetării disciplinare din 14.11.2025 s-a arătat că sesizarea cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare a fost formulată de ##### ######## şi înregistrată cu nr. 1837/04.11.2025, reclamantul fiind asistat de avocat ##### ###### ########, iar punctul de vedere al reclamantului a fost consemnat în declaraţia scrisă, înregistrată cu nr. 1918/14.11.2025.
########## disciplinară a fost efectuată în baza Referatului nr. 1852/06.11.2025 privind convocarea, în baza Deciziei nr. ##/06.11.2025 a Comisiei de disciplină pentru analizarea comportamentului reclamantului, în baza sesizărilor scrise depuse de mai angajaţi referitoare la comportamentului reclamantului, fiind prezentate: sesizarea din 15.10.2025 privind transmiterea prin WhatsApp ca unui mesaj în afara orelor de program cu conţinut jignitor adresat directorului muzeului, sesizarea nr. 1178/09.08.2024 privind atitudinea reclamantului referitoare faţă de o lucrare de patrimoniu şi atitudine superficială, sesizarea nr. 1329/10.09.2024 referitoare la comportamentul agresiv verbal şi în scris din 09.08.2024, mesajul transmis pe WhatsApp în 20.08.2024 la ora 20.44 adresat doamnei directoare.
####### de disciplină a fost constituită prin Decizia nr. ##/23.10.2025.
Sesizarea nr. 1837/04.11.2025 vizează comportamentul reclamantului în general, exemplificat cu o situaţie concretă privind transportul unei lucrări din patrimoniul muzeului către o altă instituţie, aspect apreciat de petentă ca fiind contrară normelor de protecţie a patrimoniului, refuzul acesteia privind intenţia reclamantului având ca efect o anumită  atitudine a reclamantului constând în ignorare deliberată, refuzul colaborării, atitudine ostilă, discreditarea în faţa colegilor, vorbind urât şi prezentând situaţia într-o manieră denaturată, cu scopul de a-i afecta imaginea şi credibilitatea, învederând că reclamantul se enervează repede, ridică tonul, având reacţii cu o furie care a şocat-o (tremura, îşi pierduse cumpătul şi se uita cu o privire care a speriat-o), că reclamantul are un mod de a vorbi despre colege şi despre conducere, dur şi lipsit de respect, îi critică pe toţi, pune diagnostice, îi judecă fără reţinere şi pare să caute mereu vinovaţi, fără să se privească pe sine, de multe ori încercând să atragă şi alţi colegi în aceste discuţii negative, iar cel mai dureros este modul în care se poartă cu copiii, în timpul activităţilor educative, vorbindu-le urât, îi numeşte leneşi şi tinde să lucreze cu el în locul lor, anulând exact scopul acestor ateliere: bucuria de a crea“ – mai arată rejust.ro

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.