Justiție Constanța Etichete sau erori? Mega Image câștigă în primă instanță procesul cu ANPC pentru anularea unei amenzi

SC Mega Image SRL a obținut câștig de cauză la Judecătoria Constanța într-un proces în care contesta un proces-verbal de contravenție emis de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Comisariatul Județean Constanța.

Dosarul, înregistrat în februarie 2024, a avut ca obiect anularea procesului-verbal seria ANPC nr. 1198465 din data de 18 ianuarie 2024. După o serie de amânări succesive, Judecătoria Constanța a admis plângerea Mega Image pe 12 septembrie 2025 și a anulat procesul-verbal.




Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a declarat apel pe 4 noiembrie 2025, astfel dosarul se află acum la Tribunalul Constanța, Secția de contencios administrativ și fiscal, unde apelul urmează să fie judecat.

Potrivit rejust.ro, la punctul de lucru din str. Dionisie cel Mic, nr. 60A, s-au vândut produse „chipsuri brânză” și „chipsuri smântână și ceapă”, însă pe eticheta la raft denumirea era „chipsuri cu brânză” și „chipsuri smântână și ceapă”.


Comercializarea unui produs promoțional „6 la preț de 5”, etichetat la 31,10 lei/pachet, fără existența produsului de referință la raft.
 



Argumentele petentei

Procesul-verbal nu era semnat pe fiecare pagină și faptele au fost descrise insuficient. Denumirile produselor erau conforme cu Regulamentul UE privind informarea consumatorilor.

Nu există obligația legală ca produsul de referință să fie prezent la raft simultan. Petenta nu este producătorul cipsurilor, ci doar comerciant.
 
Argumentele intimatului (ANPC) erau că practicile descrise constituie practici comerciale înșelătoare.S-a aplicat amendă de 50.000 lei conform Legii privind practicile comerciale incorecte; probe: fotografii și rapoarte.
 
Analiza instanței


Procesul-verbal a fost întocmit legal, respectând toate mențiunile obligatorii și prezumția de veridicitate a procesului-verbal există, dar poate fi răsturnată prin probe.

În privința denumirilor produselor, instanța a apreciat că acestea sunt denumiri curente și nu induc consumatorul în eroare.
În privința promoției „6 la preț de 5”, nu s-a dovedit existența unui preț al produsului de referință, astfel că nu se poate considera practică comercială incorectă.
 
 
 
Motivarea REJUST

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.02.2024, sub nr. dosar ####/212/2024, petenta #### ##### S.R.L. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ##### #### ### ####### din data de 18.01.2024, întocmit de agenții constatatori din cadrul AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR – COMISARIATUL REGIONAL PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR REGIUNEA ###### - COMISARIATUL ######## PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR CONSTANŢA, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal contravențional.

În motivarea în fapt a cererii, petenta a arătat, în esență, că la data de 18.01.2024, a fost sancționată contravențional cu amendă de către agenţi constatatori din cadrul intimatului, întrucât s-ar fi constatat abateri de la prevederile privind protecția consumatorilor, respectiv de la prevederile Legii ######## privind practicile comerciale incorecte, astfel la punctul de lucru din #### #########, str. ######## cel Mic, nr. 60A, se afla la vânzare produsul definit de producător „chipsuri brânză”, „chipsuri smântână și ceapă”, însă pe etichetă la raft vânzătorul denumește produsul ca fiind „chipsuri cu brânză” și „chipsuri smântână și ceapă”, având în compoziție condiment pentru brânză respectiv condiment cu gust de smântână și ceapă. De asemenea, a fost considerată practică comercială înşelătoare, comercializarea produsul ######## promoție ,,6 la preț de 5" pe eticheta de preț fiind afișat 31,10 lei per pachet, însă la comercializarea la raft nu exista și produsul de referință. A invocat petenta că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este nesemnat pe fiecare pagină, că nu s-a făcut o descriere suficientă a faptelor şi că faptele comise au fost încadrate în mod greşit de către agenţii constatatori din cadrul intimatului. A invocat petenta că potrivit art. 17 din Regulamentul UE nr. ######### privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare,

Denumirea produsului alimentar este denumirea sa curentă sau, în cazul în care nu există o denumire curentă sau, în cazul în care nu există o denumire curentă sau aceasta este folosită, se indică denumirea descriptivă a produsului alimentar.

A susţinut petenta că nu este subiect activ al contravenţiei, raportat la art. 20 alin. (1) din O.G. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, întrucât nu este producătorul cipsurilor.

Cu privire la contravenţia de comercializare produsul ######## promoție ,,6 la preț de 5" pe eticheta de preț fiind afișat 31,10 lei per pachet, însă la comercializarea la raft nu exista și produsul de referință a susţinut că nu există nici o obligaţie legală de existenţă în acelaşi timp şi a produslui de referinţă singular. În drept, a fost invocat Legea ######## privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, Regulamentul UE nr. ######### privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, O.G. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, O.G. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă şi O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

În dovedirea cererii, a depus înscrisuri şi a propus audierea unui martor. Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei, stabilită potrivit dispozițiilor art. 19 din O.U.G. 80/2013(fila nr. 15). Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii contravenţionale ca neîntemeiată. În motivarea în fapt a întâmpinării, intimatul a arătat că, la data de 18.01.2024, petenta a fost sancționată contravențional cu o amendă de 50.000 lei de către agenţi constatatori din cadrul intimatului, întrucât s-au constatat abateri de la prevederile privind protecția consumatorilor, respectiv de la prevederile Legii ######## privind practicile comerciale incorecte, astfel la punctul de lucru din #### #########, str. ######## cel Mic, nr. 60A, se afla la vânzare produsul definit de producător „chipsuri brânză”, „chipsuri smântână și ceapă”, însă pe etichetă la raft vânzătorul denumește produsul ca fiind „chipsuri cu brânză” și „chipsuri smântână și ceapă”, având în compoziție condiment pentru brânză respectiv condiment cu gust de smântână și ceapă. De asemenea, a fost considerată practică comercială înşelătoare, comercializare produsul ######## promoție ,,6 la preț de 5" pe eticheta de preț fiind afișat 31,10 lei per pachet, însă la comercializarea la raft nu exista și produsul de referință.

A apreciat intimata că practicile operatorului economic, descrise mai sus, constituie o practici comerciale incorecte, înșelătoare, respectiv acțiune înșelătoare in sensul in care a fost stabilit de legiuitor in cuprinsul art. 6 alin. (1) lit. a) și b) din Legea ######## cu modificările și completările ulterioare, deoarece induce în eroare sau este susceptibilă să inducă in eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o.

Pe baza acestor informații, consumatorul poate fi determinat să ia o decizie de cumpărare pe care poate altfel nu ar fi luat-o, faptele menționate anterior fiind considerate practici comerciale incorecte, înșelătoare, în raport cu principalele caracteristici ale produselor, cum ar fi fabricarea, compoziția, modul de calcul al prețului ori existenta unui avantaj specific al prețului. În drept, a invocat O Legea ######## privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, Regulamentul UE nr. ######### privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, O.G. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, O.G. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă şi O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

În dovedirea celor susținute prin întâmpinare, intimata a solicitat încuviințarea probei înscrisuri şi fotografii.

Intimata a solicitat judecata cauzei în lipsa sa, potrivit dispozițiilor art. 223 C.proc.civ. Instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisurile şi fotografiile depuse la dosarul cauzei. Instanța a apreciat că aceste probe sunt admisibile potrivit legii, pertinente și utile soluționării cauzei, în baza art. 258 alin. (1) raportat la art. 255 alin. (1) din C.proc.civ. Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele: În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ##### #### ### ####### din data de 18.01.2024, petentei i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în valoare de 50.000 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. a) și b) din Legea ######## privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor și sancționată de art. 15 alin. (1) lit. b) coroborat cu art. 17 alin. (2) lit. c din acelaşi act normativ.

În drept, potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) și b) din Legea ######## privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, „O practică comercială este considerată ca fiind acţiune înşelătoare dacă aceasta conţine informaţii false sau, în orice situaţie, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informaţiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente: a)existenţa sau natura produsului;

b)principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi: disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabricarea, compoziţia, accesoriile, asistenţa acordată după vânzare şi instrumentarea reclamaţiilor, modul şi data fabricaţiei sau prestării, livrarea, capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea, cantitatea, specificaţiile, originea geografică sau comercială, rezultatele care se pot obţine din utilizarea sa, rezultatele şi caracteristicile esenţiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra produsului.” Art. 15 alin. (1) lit. b) coroborat cu art. 17 alin. (2) lit. c din Legea ######## privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, prevede că Utilizarea de către comercianţi a unor practici comerciale incorecte este interzisă, constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează: b)cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, pentru utilizarea practicilor comerciale înşelătoare definite la art. 6 şi 7, precum şi pentru utilizarea oricăreia dintre practicile enumerate în anexa nr. 1 la paragraful „Practici comerciale înşelătoare”, Sancţiunile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. b) şi c) se aplică după cum urmează: c)între 50.000 lei şi 100.000 lei, pentru comercianţi care au realizat pe teritoriul României în anul financiar anterior sancţionării o cifră de afaceri anuală netă de peste 50 milioane euro, echivalent în lei la cursul de schimb comunicat de ##### Naţională a României.

Instanța, potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. 2/2001, va verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, și, analizând probele administrate reține următoarele: În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța reține, cu titlu preliminar, că potrivit deciziei nr. ## din 14 mai 2018 a Înaltei ##### de Casație și Justiție, interpretarea literală și teleologică determină concluzia că intenția legiuitorului a fost ca, în materie contravențională, să reglementeze în mod expres și cu caracter imperativ care sunt motivele de nulitate relativă ce afectează procesul-verbal de contravenție, indicându-le în cuprinsul art. 16 din O.G. 2/2001, precum și pe cele de nulitate absolută, în temeiul dispozițiilor art. 17 din textul citat. Astfel, potrivit art. 16 alin. (1) din O.G. 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; numele, prenumele, domiciliul și codul numeric personal ale contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ; termenul de exercitare a căii de atac și instanța la care se depune plângerea.

Totodată, potrivit art. 17 din O.G. 2/2001, lipsa uneia dintre mențiunile privind numele și prenumele agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.

Nulitatea se constată și din oficiu. Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției prin prisma textelor de lege arătate, instanța constată că agentul constatator a inserat toate mențiunile imperative prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. 2/2001.

În speță, fapta contravențională a fost constatată de către agentul constatator, prin propriile simțuri. Pentru aceste motive, instanța constată că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea exigențelor legale prevăzute de O.G. 2/2001 și O.U.G. 195/2002, nefiind incident niciun caz de nulitate relativă sau absolută. În ceea ce priveşte temeinicia procesului-verbal, instanţa reţine că, deși în dreptul intern contravențiile au fost scoase din sfera de reglementare a dreptului penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele ##### c. Olandei, #### c. Germaniei, ##### c. Slovaciei, Kadubec c. Slovaciei), această categorie de fapte ilicite face parte din domeniul de aplicare a noțiunii de „acuzație în materie penală”, la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, persoana sancționată contravențional are dreptul la un proces echitabil, conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, în care să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal contestat nu corespunde modului în care s-au desfășurat evenimentele, iar sarcina instanței este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționată o conduită antisocială și respectarea dreptului la apărare al petentului (cauza ###### c. României).

De asemenea, persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive prin care să se stabilească vinovăția sa, garanție fundamentală conferită prin art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului.

Astfel, Curtea a elaborat o bogată jurisprudență, stabilind că aceasta prezumție impune ca instanțele să nu pornească de la premisa că cel trimis în judecată a comis actul incriminat, iar sarcina probei  revine acuzării, îndoiala fiind în beneficiul acuzatului. Pe de altă parte, bucurându-se de prezumția de veridicitate, procesul-verbal de contravenție este prezumat a reda, în conținutul său, o situație de fapt ce corespunde adevărului, existând însă posibilitatea contravenientului de a face proba contrară. Totodată, în ceea ce privește prezumția de temeinicie a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că potrivit jurisprudenței ####, aceasta funcționează numai când agentul constatator a perceput faptele cu propriile simțuri ori atunci când a asistat personal la comiterea contravenției.

Cu toate acestea, prezumția de temeinice a procesului-verbal, precum şi prezumția de nevinovăție a contravenientului, are un caracter relativ, acestea putând fi răsturnate prin intermediul probelor administrate în fața instanței. Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are un caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal, aceasta din urmă putând opera până la limita la care prin aplicarea ei nu s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrară celor consemnate în procesul-verbal. Așadar, #### a stabilit că această prezumție nu este absolută, în fiecare sistem de drept fiind operante prezumții de drept sau de fapt, iar Convenția nu le interzice, în principiu, atât timp cat statele respecta anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată al latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. ######, hotărârea din 07 septembrie 1999). Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil. Intimata a depus la dosar fotografii, în format electronic, conţinând detalii ale celor constatate, furnizând astfel un cadru probatoriu pentru ca instanța să poată să verifice temeinica procesului-verbal.

Cu privire la situaţia de vânzare a unui produs definit de producător „chipsuri brânză”, „chipsuri smântână și ceapă”, însă pe etichetă la raft vânzătorul denumește produsul ca fiind „chipsuri cu brânză” și „chipsuri smântână și ceapă”, având în compoziție condiment pentru brânză respectiv condiment cu gust de smântână și ceapă, instanţa reţine că aceasta fapta nu poate întruni elementele contravenţiei aplicate, având în vedere că denumirile folosite de către petentă sunt denumiri curente pentru produsele identificate aşa cum le defineşte şi art. 17 din Regulamentul UE nr. ######### privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare. Intimata nu a specificat care ar fi fost eticheta corectă care ar fi putut fi folosită de către petentă. Sublinierea de către agenţii constatatori din cadrul intimatei a compuşilor produselor care indica doar prezenţa unor arome ale ingredientelor nu este suficientă pentru a schimba etichetarea la raft, având în vedere că denumirile curente ale produselor identificate, situate pe eticheta frontală, nu conţine menţiunea de aromă. Instanţa nu poate reţine că etichetarea la raft este susceptibilă de a induce în eroare un consumator, având în vedere natura produselor vândute, cipsuri, care nu conţin, în mod tradiţional, aşa cum ar părea că sugerează eticheta, alte produse decât cartofi şi arome.

Cu privire la situaţia de comercializare a produsului ######## promoție ,,6 la preț de 5" pe eticheta de preț fiind afișat 31,10 lei per pachet, însă la comercializarea la raft nu exista și produsul de referință, instanţa reţine că nici aceasta fapta nu poate întruni elementele contravenţiei aplicate, având în vedere că situaţia are la bază un element necunoscut, preţul produsului de referinţă.

Astfel, prin însăşi situaţia de fapt reţinută se presupune că dacă nu există produsul de referinţă, situaţia este o inducere în eroare sau este susceptibilă de a induce în eroare. Situaţia identificată de către agenţii constatatori ar putea fi susceptibilă de a induce în eroare doar dacă preţul produsului de referinţă înmulţit cu cinci nu ar egal cu preţul produsului identificat, însă acest element este neidentificat. Instanţa reţine că nu era necesar ca produsul în sine să fie găsit, acest element fiind o parte a situaţiei de fapt, ci doar identificarea preţului produsului de referință singular. Astfel, instanţa constată că situaţia de fapt nu poate fi reţinută ca o practică comercială incorectă. Pe cale de consecință, instanţa reţine că în cauză nu a fost dovedită temeinicia procesului-verbal, orice dubiu profitând contravenientului, motiv pentru care va admite plângerea formulată și va anula procesul-verbal atacat, urmând a fi exonerat petentul de la sancțiunile aplicate.

 
 
Despre Mega Image SRL

Mega Image, parte a grupului internațional Ahold Delhaize, și-a consolidat poziția pe piața românească, în special în mediul urban și în orașele mari precum București, Cluj, Timișoara sau Constanța.

Firma Mega Image SRL din București, a fost înființată la data de 05.01.1995 și are ca obiect principal de activitate codul CAEN 4711 - Comerț cu amănuntul nespecializat, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun.

 Cifra de afaceri Mega Image SRL a fost de 10.584.116,263 lei în anul 2024, cu un profit de 116.976.590 lei.

Comparativ cu anul anterior, compania a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 7.09%.

Mega Image SRL a raportat 10.317 angajați în anul 2024.

Acționar este Delhaize The Lion Nederland B.V.

Administratori sunt Ilin Emil Marian, Moga Mircea Marius, Munteanu Răzvan.
 
Firma are puncte de lucru  la Constanța:

1. B-dul Tomis, Nr. 310A, Constanţa, Județ Constanța
2. Strada Mircea cel Bătrân, Nr. 152, Bloc MD12B, Parter, Constanţa, Județ Constanța
3. B-dul Al. Lăpușneanu, Bloc L V 16, Constanţa, Județ Constanța
4. Strada Gh. Economu, Nr. 2A, Constanţa, Județ Constanța
5. Strada Dobrogei, Nr. 1, Parter, Constanţa, Județ Constanța
6. Strada Mangaliei, Nr. 185, Bloc 4, Parter, Constanţa, Județ Constanța
7. Strada Tomis, Nr. 57, Colț cu Ferdinand Nr. 7, Constanţa, Județ Constanța
8. Strada Aurel Vlaicu, Nr. 107, Bloc AV4, Parter, Ap. 137, Constanţa, Județ Constanța
9. Strada Ferdinand, Nr. 118, Bloc MTTC, Constanţa, Județ Constanța
10. Strada Constanței, Nr. 30, Bloc H1a, Ap. Lot 1, Mangalia, Județ Constanța
11. Strada Dionisie cel Mic, Nr. 60, Bloc 46, Sc. C, Ap. 22, Parter, Constanţa, Județ Constanța
12. Strada Unirii, Nr. 118, Constanţa, Județ Constanța
13. Stațiunea Mamaia, Complex/Restaurant Miorița, Parter, Constanţa, Județ Constanța
14. Strada Luptători, Nr. 10, SI Nr. 10 Lot 1, Constanţa, Județ Constanța
15. Strada Trandafirilor, Nr. 8E, Spațiu comercial Magazin 129, Neptun, Județ Constanța
16. Strada Aurel Vlaicu, Nr. 95, Bloc AV1, Sc. A, Ap. O, Parter, Constanţa, Județ Constanța
17. Strada Unirii, Nr. 70, Bloc D, Parter, Constanţa, Județ Constanța
18. Strada Soveja, Nr. 55, Bloc I8, Sc. B, Parter, Constanţa, Județ Constanța
19. Strada Cişmelei, Nr. 16, Constanţa, Județ Constanța
20. Strada Suceava, Nr. 16, Lot 1, Parter, Constanţa, Județ Constanța
21. Strada Ion Rațiu, Nr. 196, Bloc M53 A, Parter, Constanţa, Județ Constanța
22. Strada Mamaia, Nr. 70, Bloc 1, Parter, Constanţa, Județ Constanța
23. Strada Tulcei, Nr. 10, Bloc TM3, Parter, Constanţa, Județ Constanța
24. Strada Suceava, Nr. 2E, Constanţa, Județ Constanța
25. Strada 1 Decembrie 1918, Nr. 12, Bloc L53, Constanţa, Județ Constanța.


PRECIZĂRI: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.




Citește și:

ANSVSAMega Image retrage un cunoscut ulei de măsline de la raft! Unde se vindea, în Constanța?