Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:35 22 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Judecător reclamat pentru că ar fi dat like-uri la diferite postări pe Facebook. Dosarul, de la Constanţa, la Înalta Curte

ro

12 Oct, 2019 00:00 1339 Marime text
Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României au fost învestiţi să soluţioneze contestaţia unui cetăţean împotriva unor rezoluţii de clasare pronunţate de Inspecţia Judiciară în privinţa sesizării disciplinare nr.1091/(…) formulată chiar de reclamant împotriva unui judecător, din cadrul Curţii de Apel Bucureşti. Mai precis, reclamantul s-a plâns de activitatea judecătorului pe reţeaua de socializare Facebook, în sensul că magistratul ar fi dat like-uri la diferite postări eminamente ale unor oameni politici, mesaje proprii şi comentarii publice.
 
De menţionat că acţiunea cetăţeanului a fost soluţionată în primă instanţă de judecătorii Curţii de Apel Constanţa, în sensul respingerii acţiunii. Nemulţumit, reclamantul a contestat decizia Curţii de Apel Constanţa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.
 
Potrivit datelor oficiale aflate la dosarul cauzei, reclamantul a arătat că, prin sesizarea adresată la data de 01.02.2018, atât Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi Inspecţiei Judiciare, a solicitat verificarea magistratului pârât sub aspectul săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a), b) şi d) din Legea nr. 303/2004, în esenţă legate de activitatea judecătorului (…) pe reţeaua de socializare Facebook (like-uri la diferite postări eminamente ale unor oameni politici, mesaje proprii şi comentarii publice).
 
Prin rezoluţia din 3.04.2018, Inspecţia Judiciară a clasat sesizarea cu privire la art. 99 lit.a) din Legea nr .303/2004, precizând că la data de 7.03.2018 a clasat sesizarea cu privire la art. 99 lit. b). Totodată, reclamantul mai arată că faţă de sesizarea cu privire la abaterea disciplinară prevăzută la art.99 lit. d) în mod aparent nelegal Inspecţia Judiciară nu s-ar fi pronunţat.
 
Reclamantul a mai precizat în acţiunea sa că „este inexplicabilă atitudinea magistratului pârât, ce pretinde o moralitate şi conduită conformă, de a accepta implicarea într-o activitate socială descrisă de chiar acesta ca fiind plină de echivoc, întemeindu-se pe un sofism, acela că, din moment ce magistratul nu a dat Like la diferitele postări, comentarii şi fotografii cu caracter politic ori licenţios decât prin perspectiva Facebook văzută ca sursă de informare, atunci acesta din urmă nu şi-a încălcat obligaţiile prevăzute de lege“.
 
„Magistratul pârât a recunoscut activitatea de pe reţeaua de socializare şi Like-urile date aşa cum au fost detaliate pe larg prin sesizare; însă a fost dispus să se pună într-o situaţie delicată pentru a susţine că nu a avut reprezentarea consecinţelor juridice ale difuzării în spaţiul public al Facebook a opţiunilor sale politice şi morale şi a avut, cel puţin, circumstanţe atenuante raportat la propriile consideraţii privind comportamentul neutru pe care l-ar fi avut pe respectiva reţea de socializare. Or, prezentarea de regrete, justificări psiho-comportamentale puerile (legate de accesul unor rude la contul său Facebook, reacţii nu neapărat cugetate, curtoazie etc.) conexe poziţiei de judecător care judecă în materia contenciosului administrativ contestaţiile la adresa soluţiilor Inspecţiei Judiciare privind abaterile disciplinare ale magistraţilor, nu este de natură a diminua răspunderea sa ori de a minimaliza gravitatea faptelor constatate în prezenta sesizare, de existenţa cărora magistratul declară că a avut cunoştinţă. În principal, atât apărarea magistratului pârât, cât şi motivarea Inspecţiei Judiciare se fundamentează pe aşa-zisa semnificaţie echivocă a butonului „Like“ afişat pe paginile reţelei de socializare Facebook“, se mai arată în acţiunea pârâtului.
 
La rândul lor, judecătorii Secţiei a II-a Civile, de contencios administrativ şi fiscal din Curtea de Apel Constanţa arată că, „în ciuda reproşurilor reclamantului pentru lipsa cunoştinţelor tehnice aprofundate în materie ale judecătorilor inspectori, în mod corect s-a apreciat, în temeiul drepturilor fundamentale ale omului, că folosirea unui motor de căutare specific, pentru identificarea întregii activităţi pe platforma de socializare Facebook a unei persoane, fără a fi motivat de apărarea unui drept sau interes propriu, aşa cum a susţinut reclamantul, pare, de departe, o intruziune în viaţa acelei persoane pentru a-i verifica aspecte ale vieţii sale private. Simplul fapt că persoana deţine o funcţie publică, care impune restricţii şi limitări, inclusiv în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, nu poate justifica, în lipsa unei vătămări a drepturilor persoanei care apelează la un astfel de motor de căutare, aşa cum se pretinde, interesul acordat întregii activităţi pe Facebook al deţinătorului funcţiei“.
 
„Şi nici specificul activităţii pe Facebook, menţionat mai sus, care face ca o activitate privată să devină publică, nu constituie un argument suficient pentru folosirea unui astfel de motor de căutare, creat special pentru a identifica facil întreaga activitate a unei persoane, cu consecinţe uşor de bănuit, investigate în prezent inclusiv în Uniunea Europeană. Dând eficienţă probelor pertinente administrate în cauză, inspecţia judiciară a respectat drepturile procesuale ale tuturor părţilor, analizând toate argumentele expuse, realizând o corectă apreciere atât a situaţiei de fapt expuse, cât şi a drepturilor şi intereselor părţilor, aşa cum rezultă din lege şi drepturile fundamentale, ţinând cont de restricţiile şi interdicţiile cărora le sunt supuşi magistraţii în balanţă cu drepturile fundamentale de care se bucură orice persoană. Se constată astfel că rezoluţia atacată a fost emisă cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale şi respectarea tuturor garanţiilor aferente acestei proceduri, motiv pentru care contestaţia va fi respinsă ca nefondată“, au mai menţionat judecătorii din Curtea de Apel Constanţa.
 
Aşa cum arătam, decizia judecătorilor din Constanţa a fost contestată la reclamant la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii