Grijă mare! Se schimbă legea! Poţi să ajungi la puşcărie din cauza unui chef cu prietenii (document)

Ieri, la sediul Poliţiei Rutiere din Constanţa s-a dezbătut proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, art. I. - Legea nr. 61/1991, pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 7 februarie 2014.
 
La eveniment au participat: Constantin Dancu, inspectorul-şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa, Ciprian Sobaru, şeful Poliţiei Rutiere Constanţa, George Munteanu, de la Poliţia municipiului Constanţa, precum şi alţi poliţişti. Invitatul surpriză a fost Adrian Rapotan, fostul inspector-şef adjunct al IPJ Constanţa, care a dezbătut pe larg proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice.
 
Conform proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, art. I. - Legea nr. 61/1991, pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, după articolul 9 se introduc trei noi articole, art. 91 - art. 93, cu următorul cuprins: „Art. 91. - Fapta persoanei care, fiind avertizată să înceteze activităţile contravenţionale prevăzute la art. 2, pct. 25, 26 sau 27, continuă să săvârşească aceste activităţi şi prin aceasta tulbură folosinţa locuinţei locatarilor dintr-un imobil constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani. Potrivit lui Adrian Rapotan, dacă un cetăţean dă o petrecere, iar poliţistul este chemat de două ori la adresă, cel în cauză încalcă noile prevederi ale legislaţiei riscă să fie amendat ori chiar să facă puşcărie.
 
„De asemenea, cel care refuză să se legitimeze este dus la sediul poliţiei, unde poate fi ţinut 24 de ore în vederea stabilirii identităţii. În plus, noul act normativ vine şi în sprijinul poliţiştilor. Poliţiştii sunt în prima linie şi trebuie protejaţi. Totodată, acum pot beneficia de protecţie din partea poliţiei şi poliţiştii“, s-a mai precizat în cadrul evenimentului de ieri.
 
Tot în proiectul de lege se mai arată că „art. 92. - (1) - Fapta persoanei care, fiind avertizată asupra consecinţelor legale la care se expune, împiedică prin orice mijloace organele de ordine publică de a-şi îndeplini, în condiţiile legii, obligaţii de serviciu referitoare la luarea unor măsuri pentru: a) constatarea săvârşirii, în flagrant, de infracţiuni sau contravenţii, b) ocrotirea vieţii, sănătăţii şi integrităţii corporale a persoanelor aflate într-o stare de pericol, c) legitimarea, controlul corporal, al bagajelor şi al vehiculului sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori al altui organ de stat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. (2) Dacă mijlocul folosit pentru împiedicare constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni. (3) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanei care face obiectul măsurilor ce trebuie luate de către organul de ordine publică. Art. 93. - Întrebuinţarea în public de cuvinte, expresii ori gesturi jignitoare sau obscene în mod nemijlocit la adresa unui organ de urmărire penală sau de ordine publică, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă“, conform datelor oficiale.
 
Mai departe, după articolul 32 se introduc 13 noi articole, art. 321 - art.3213, cu următorul cuprins: „Art. 321. - (1) Poliţistul are dreptul să solicite oricărei persoane care face obiectul unor măsuri poliţieneşti să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, să ţină mâinile la vedere şi/sau să adopte o poziţie inofensivă care exclude săvârşirea unei acţiuni violente îndreptate împotriva acestuia. (2) Se interzice solicitarea adoptării poziţiei culcat în cazul femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vădite de invaliditate şi copiilor. (3) În înţelesul prezentei legi, prin atac armat se înţelege atacul săvârşit de o persoană cu o armă de foc sau cu obiecte, dispozitive, substanţe sau animale ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor. (4) Se prezumă intenţia săvârşirii unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului fapta oricărei persoane de a nu se conforma solicitărilor poliţistului prevăzute la alin. (1) sau de a se apropia de acesta după ce, în prealabil, a fost somată prin cuvintele „Stai, poliţia! - Nu te apropia!“.
 
„Art. 322. - (1) Poliţistul are dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei, în situaţia în care: a) aceasta încalcă dispoziţiile legale ori există suspiciunea că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală; b) există suspiciunea că aceasta a fost prezentă la locul săvârşirii unei fapte ilegale ori are cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta; c) aceasta solicită sprijinul sau intervenţia organelor de poliţie ori când, din cauza vârstei, a stării de sănătate, a consumului de alcool sau al altor substanţe psihoactive ori a altor asemenea circumstanţe, necesită sprijinul organelor abilitate; d) aceasta este implicată într-o procedură legală în faţa unei autorităţi sau instituţii publice; e) aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spaţiu în care accesul este controlat; f) cu ocazia unor controale sau razii, efectuate în condiţiile art. 31 alin. (1) lit. g); g) există obligaţia legală de a se stabili identitatea acesteia. (2) Stabilirea identităţii unei persoane se face pe baza actelor de identitate.
 
(3) Atunci când persoana nu poate prezenta un act de identitate, stabilirea identităţii se realizează pe baza unui act prevăzut cu fotografie sau a declaraţiilor acesteia, precum şi a verificărilor poliţistului, realizate pe loc, în bazele electronice de date.
 
(4) Pentru stabilirea identităţii, la sediul poliţiei, poliţistul are dreptul să procedeze la fotografierea, procesarea amprentelor, semnalmentelor şi semnelor particulare ale persoanei.
 
(5) Atunci când măsurile prevăzute la alin. (3) şi (4) nu au condus la rezultatul urmărit, poliţistul are dreptul să facă publică, prin orice mijloace, o fotografie, înregistrare, schiţă sau descriere a persoanei, dacă există o convingere rezonabilă că această măsură va ajuta la stabilirea identităţii persoanei.
 
(6) Măsurile prevăzute la alin.(4) şi (5) se realizează chiar şi în lipsa consimţământului persoanei. Publicitatea se realizează exclusiv în scopul identificării persoanei, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie.
 
Art. 323. - (1) Poliţistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliţiei, atunci când: a) în condiţiile art. 322 alin.(2) şi (3), nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori există suspiciuni cu privire la identitatea declarată sau veridicitatea documentelor prezentate; b) datorită locului, momentului, circumstanţelor, bunurilor aflate asupra sa, ori a comportamentului, creează suspiciunea că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală; c) prin acţiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, ordinea publică sau alte valori sociale; d) luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică; e) a săvârşit în flagrant o faptă prevăzută de legea penală, constatată potrivit normelor de procedură penală; f) este dată în urmărire, potrivit legii; h) este necesară executarea unui mandat, emis potrivit legii; i) a evadat din starea legală de reţinere sau deţinere, a fugit dintr-un centru educativ, centru de detenţie sau din unitatea în care executa măsura internării medicale; j) nu respectă măsura luării în custodie publică; k) în alte cazuri prevăzute de lege.
 
(2) Persoana condusă la sediul poliţiei este supusă, în toate cazurile, controlului corporal, al bagajelor şi al vehiculului, în scopul identificării unor arme, obiecte sau substanţe ce pot fi folosite împotriva poliţistului, a altor persoane sau pentru autovătămare, ori a căror prezenţă este de natură să creeze un pericol pentru ordinea publică.
 
(3) Controlul corporal este sumar şi se realizează cu respectarea demnităţii umane. Controlul corporal se efectuează de către o persoană de acelaşi sex cu persoana controlată, cu excepţia situaţiei în care este necesară deposedarea de o armă de foc sau armă albă a cărei deţinere este vizibilă sau cunoscută.