Fostul șef al Poliției Locale din Hârșova Dogaru Adrian Radel, într-un nou proces cu primarul, după ce a fost concediat a doua oară! Cauza, în rejudecare la Tribunalul Constanța

Un proces în care fostul șef al Poliției Locale din Hârșova a chemat în judecată primarul orașului Hârșova va fi reluat la Tribunalul Constanța!

Dogaru Adrian Radel a solicitat în instanță să fie anulată dispoziția Primarului Orașului Hârșova nr. 114/23.02.2024 privind încetarea raporturilor de serviciu prin eliberarea din funcția publică de conducere de Șef Serviciu Poliție Locală Hârșova.
 
Mai mult, reclamantul a mai solicitat repunerea părților în situația anterioară emiterii dispoziției contestate, în sensul reintegrării reclamantului în funcția publică de conducere Șef Serviciu Poliție Locală Hârșova, obligarea pârâtului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate, recalculate, precum și cu celelalte drepturi bănești de care reclamantul ar fi beneficiat de la data emiterii dispoziției atacate și până la reintegrarea efectivă, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
 
De ce a fost concediat Dogaru Adrian Radel
 

Reclamantul a arătat că, în urma promovării concursului organizat la nivelul Primăriei Orașului Hârșova, prin dispoziția nr. 969/20.11.2019, a fost numit în funcția publică de conducere Șef Serviciu Poliție Locală Hârșova.
 
Prin referatul nr. (...)/09.02.2022, întocmit de Inspectorul din cadrul Compartimentului Resurse Umane și Salarizare și aprobat de Primarul Orașului Hârșova, s-a menționat că, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. 2 și alin. 6 din Legea nr. 155/2010, reclamantul, în calitate de Șef Serviciu Poliție Locală, și (...), în calitate de polițist local, trebuiau să urmeze un program de formare inițială într-o instituție de învățământ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
 
Ca urmare, printr-o adresă, reclamantul a informat că deține calitatea de ofițer în rezervă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, grad obținut în urma unui curs absolvit în 1992 la Unitatea 0865, specializarea pază și ordine - transmisiuni. Astfel, a considerat că i se aplică dispozițiile art. 18 alin. 3 din Legea nr. 155/2010 și că nu are obligația de a urma un program de pregătire inițială. Totodată, a precizat că, în cazul în care s-ar aprecia contrariul, este de acord să urmeze programul de formare inițială.

 
În privința polițistului local, reclamantul a menționat că acesta putea fi programat pentru efectuarea programului de pregătire inițială după 19.04.2022, dată la care urma să susțină examenul pentru obținerea permisului de conducere, făcând referire la dispozițiile art. 11 alin. 4 din Regulamentul-cadru de Organizare și Funcționare a Poliției Locale.
 
Pârâtul nu a răspuns adresei și nu a indicat programul la care reclamantul ar fi trebuit să se prezinte. Ulterior, prin adresa Primarului Orașului Hârșova nr. (...)/08.04.2022, i s-a solicitat reclamantului să facă dovada absolvirii programului de formare inițială, termenul de răspuns fiind de doar o zi lucrătoare.
 
În aceste condiții, prin dispoziția Primarului Orașului Hârșova nr. 244/12.04.2022, s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția de conducere, în baza art. 18 alin. 2 și alin. 6 din Legea nr. 155/2010 și art. 516 lit. c), art. 519 alin. 4 și art. 524 din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.
 
Primul proces, câștigat pe... vicii formale
 

Considerând că dispoziția primăriei este nelegală, reclamantul a contestat-o în instanță. Prin sentința civilă nr. (...)/07.12.2022, Tribunalul Constanța - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a admis în parte cererea, constatând nulitatea de drept a dispoziției nr. 244/12.04.2022, dispunând reintegrarea reclamantului în funcția de conducere și obligarea pârâtului la plata despăgubirilor aferente. Hotărârea a rămas definitivă prin decizia civilă nr. (...)/18.01.2024 a Curții de Apel Constanța.
 
Instanța a reținut că, pe fond, motivele pentru care autoritatea a inițiat încetarea raporturilor erau apreciate drept justificate (în sensul că reclamantul nu îndeplinea condiția formării inițiale conform art. 18 din Legea nr. 155/2010), însă actul administrativ a fost anulat (constatat nul de drept) exclusiv pentru încălcarea unor condiții de formă cerute de art. 533 și urm. din Codul administrativ – de pildă, lipsa indicării clare a datei încetării, lipsa mențiunilor privind modul de aplicare a preavizului etc. ca efect, reclamantul a fost reintegrat în funcție, autoritatea rămânând totuși cu posibilitatea de a emite un nou act administrativ care să remedieze aceste vicii formale.
 
Primăria l-a reintegrat, apoi l-a concediat
 
După ce a fost reintegrat forțat de prima instanță, Primarul a emis o nouă decizie (nr. 114/23.02.2024) prin care l-a concediat din nou, de data aceasta respectând toate procedurile birocratice (preaviz, lista posturilor vacante etc.).
 
Nou proces, deschis la Tribunalul Constanța
 
Dosarul cu indicativul 2013/118/2024 a fost înregistrat la data de 26.03.2024 și are ca obiect „Litigiu privind funcţionarii publici anulare act adm/obligaţia de a face/despăgubiri”. Prin această cerere, Dogaru Adrian Radel a solicitat magistraților anularea dispoziției Primarului Orașului Hârșova nr. 114/23.02.2024.
 
La data de 14.03.2025, Tribunalul Constanța a respins cererea.
 
MINUTA
 

Soluția pe scurt: Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâtul PRIMARUL ORASULUI HÂRSOVA, ca nefondată. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta DOGARU ADRIAN RADEL în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL ORASULUI HÂRSOVA, ca nefondată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Constanţa - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 14.03.2025.
Document: Hotarâre  378/2025  14.03.2025

 
Cum a motivat instanța respingerea cererii formulate de reclamant
 
Tribunalul a verificat dacă Primăria a respectat „pașii” legali de data aceasta:
 
Preaviz: I s-a acordat termenul legal.
 
Posturi vacante: Primăria i-a oferit o listă cu alte posturi pe care le-ar fi putut ocupa, dar reclamantul nu a ales niciunul.
 
Temei legal: Decizia a fost motivată corect în drept (art. 519 Cod Administrativ și art. 18 Legea 155/2010).
 
„Cu privire la încadrarea reclamantului în ipoteza art. 18 din Legea nr. 155/2010 și excepția privind structurile MAI, tribunalul are în vedere că Legea nr. 155/2010 (Legea poliției locale) reglementează, la art. 18, obligația polițiștilor locali care au atribuții în domeniul ordinii și liniștii publice ori al circulației rutiere de a urma un program de formare inițială într-o instituție de învățământ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
 
Termenele variază (6 ani pentru personalul provenit din fosta poliție comunitară, 1 an pentru cei ulterior înființării poliției locale sau alte situații), însă în toate cazurile, neîndeplinirea la timp a acestei obligații conduce, la expirarea termenului, la eliberarea din funcția publică conform alin. (6).
 
Potrivit art. 18 alin. (3) legiuitorul prevede o excepție: fac excepție de la a repeta cursurile de formare acei polițiști locali care provin deja din structurile de ordine și siguranță publică ale Ministerului Afacerilor Interne sau cei care au absolvit anterior un program de formare inițială într-o instituție de învățământ din cadrul MAI.
 
Reclamantul nu a dovedit că ar fi activat vreodată în structuri ale MAI și nici că ar fi absolvit vreun curs de formare în cadrul unei instituții aflate în subordinea MAI. Simpla susținere a absolvirii unui curs în cadrul Unităţii Militare 0865 în anul 1992, chiar şi dacă ar fi fost probată, nu echivalează cu absolvirea unui curs în cadrul MAI sau faptul că reclamantul a activat în această structură, livretul militar, în măsura în care acesta îl deţine și adeverințe putând atesta doar calitatea de ofițer în rezervă din MApN, aspect care nu intră în ipoteza alin. (3) din art. 18.
 
Prin urmare, reclamantul nu se încadrează în excepția instituită pentru personalul provenit din structurile MAI. Întrucât la momentul rămânerii definitive a numirii sale în funcția publică de conducere – polițist local (șef serviciu) – i se impunea să urmeze programul de formare inițială, reclamantul avea o obligație legală la care nu poate renunța prin simple declarații.
 
Reclamantul a susținut că înscrierea la curs și suportarea costurilor ar fi revenit, în principal, pârâtului. Este adevărat că, potrivit art. 18 alin. (7)–(8) din Legea nr. 155/2010 și conform art. 454 alin. (2) din Codul administrativ, autoritățile publice au obligația să asigure formarea și perfecționarea profesională a funcționarilor publici, inclusiv suportarea cheltuielilor de școlarizare.
 
Apoi, din interpretarea coroborată a dispozițiilor respective, rezultă că funcționarul public însuși are, la rândul său, o diligență personală de a se prezenta, de a colabora cu instituția și de a urma efectiv programul.
 
În practică, pentru cursurile destinate polițiștilor locali, se transmit de obicei către MAI sau școlile subordonate solicitări centralizate de formare – la inițiativa autorității angajatoare. #### dovada acestei înscrieri și participări poate rezulta doar dacă și funcționarul și-a manifestat în mod concret voința și a urmat cursurile la datele indicate.
 
 În situația de față, reclamantul, deși și-a exprimat un acord generic „dacă se apreciază că e nevoie de curs”, nu a probat și că ar fi făcut demersuri efective pentru a urma efectiv programul, iar pârâtul a arătat că, imediat ce s-a pus problema validării sau nu a exceptării reclamantului (în 2022), i s-a cerut să clarifice dacă are vreun document de absolvire a cursurilor de la MAI, iar în cauză nu există dovezi că ar fi urmat sau finalizat vreun curs.
 
În aceste condiții, chiar dacă reclamantul ar fi fost îndreptățit să ceară pârâtului o planificare la un anumit curs, lipsa totală a vreunei absolviri timp de peste un an (ori termenul de 5–6 ani pentru cei proveniți din fosta poliție comunitară, după cum reclamantul însuși susține) denotă încălcarea obligațiilor legale. Or, principiul „nemo auditur propriam turpitudinem allegans” (nimeni nu își poate invoca propria culpă pentru a obține un folos) este aplicabil în privinţa prezentului raport juridic litigios, reclamantul neputând să se apere  spunând că pârâtul ar fi trebuit să îl înscrie dacă nici el nu a inițiat și urmat pașii necesari.
 
Cu privire la îndeplinirea cerințelor de formă ale actului administrativ contestat din analiza dispoziției nr. 114/23.02.2024  rezultă că pârâtul a încercat să remedieze aspectele de formă reținute anterior de instanță ca fiind deficitare într-un alt act de eliberare din funcție emis cu un an înainte.
 
Astfel, este indicată data de la care încetează efectiv raporturile de serviciu; se menționează fundamentarea juridică (art. 516 lit. c) coroborat cu art. 519 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, respectiv art. 18 alin. (6) din Legea nr. 155/2010);
 
S-a dovedit că reclamantului i s-a comunicat preavizul și i s-a pus la dispoziție lista funcțiilor vacante (adresa nr. 1244/25.01.2024), menționându-se posibilitatea ocupării unui alt post dacă acesta ar fi fost corespunzător, în sensul art. 519 alin. (7) Cod administrativ.
 
Astfel, contrar susținerilor reclamantului, noua dispoziție contestată descrie atât elementele de identificare (inclusiv data efectivă a încetării, perioada de preaviz, obligația de predare a bunurilor, temeiul legal), cât și referirea la situația posturilor vacante.
 
De asemenea, s-a respectat termenul de 30 de zile de preaviz, iar reclamantul a luat cunoștință de conținutul actului în mod real și a avut posibilitatea, chiar dacă nu și-a manifestat dorința, de a ocupa un alt post inferior sau egal.
 
În jurisprudența contenciosului administrativ s-a reținut în mod constant că, în măsura în care se respectă cerințele legale privind elementele de fond și de formă, iar motivele de eliberare din funcție sunt reale și prevăzute de lege, actul administrativ este legal.
 
Raportat la toate aspectele de mai sus, instanța apreciază că încetarea raporturilor de serviciu s-a dispus cu respectarea normelor de fond (neîndeplinirea în termen a obligației de a urma cursul de formare inițială) și de formă (indicarea temeiului juridic, a datei încetării, acordarea preavizului, punerea la dispoziție a listei posturilor vacante), astfel încât dispoziția nr. 114/23.02.2024  este legală și temeinică.
 
Reclamantul nu a probat că ar fi fost exceptat de la această cerință de formare, ori că pârâtul ar fi refuzat fără temei înscrierea la un curs. Dimpotrivă, situația de fapt relevă că reclamantul nu provenea din structurile MAI și nu a absolvit în mod efectiv un program în cadrul unei instituții a MAI, iar la data controlului administrativ și a emiterii actului, termenele de un an/5 ani (după caz) erau depășite.
 
Prin urmare, apărarea reclamantului conform căreia cursul era inutil (fiind el deja ofițer MApN) nu poate fi primită, întrucât legea cere expres un curs în instituții MAI, iar nu MApN. Iar argumentul potrivit căruia pârâtul era singurul obligat să facă înscrierea la curs este nefondat: legea prevede o obligație corelativă, revenindu-i și funcționarului un rol activ și diligent în îndeplinirea condițiilor profesionale”, se arată în Hotarârea nr. 378/2025 din 14.03.2025 pronunțată de Tribunalul Constanța.
 
Sentință atacată la Curtea de Apel Constanța
 
Drept urmare, Dogaru Adrian Radel a atacat hotărârea tribunalului cu recurs, iar la data de 7 aprilie 2026, Curtea de Apel Constanța a decis rejudecarea cauzei tot la Tribunalul Constanța.
 
MINUTA
 

Soluția pe scurt: Admite recursul Casează în parte sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Menține dispozițiile instanței de fond cu privire la respingerea excepției autorității de lucru judecat. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței azi, 07.04.2026.
Document: Hotarâre  373/2026  07.04.2026

 
Dosarul, înregistrat din nou la Tribunalul Constanța
 
După ce Curtea de Apel Constanța a dispus rejudecarea cauzei, potrivit Portalului Instanțelor de Judecată, dosarul cu indicativul 2013/118/2024*a fost înregistrat pe Secţia de contencios administrativ şi fiscal luni, 27.04.2026.
 
Deocamdată, nu a fost stabilit termen de judecată.
 

 
Surse de documentare: Portalul Instanțelor de Judecată și Rejust.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Justiție Constanța Termen la Tribunalul Constanța în disputa dintre fostul director și administrator al societății Util-Adsic Fântânele SRL și Consiliul Local al Comunei Fântânele