Dosarul Vameșilor din Portul Constanța Acorduri de recunoaștere a vinovăției, interceptări și legături directe cu rețeaua din 2024 (DOCUMENT)

Ceea ce trebuia să fie o lovitură decisivă dată corupției endemice din cel mai mare port al țării s-a transformat treptat într-un paianjen judiciar complex, plin de interceptări spumoase, trădări între colegi și răsturnări spectaculoase de situație. Ancheta privind șpăgile colectate de la importatori la Biroul Vamal de Frontieră Constanța a ajuns la un nou punct de cotitură, după ce procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Constanța au trimis în judecată, la data de 24 iulie 2026, trei acorduri de recunoaștere a vinovăției. Acestea au fost înregistrate la Secția Penală a Tribunalului Constanța și marchează un nou capitol dintr-o poveste care își are rădăcinile într-o operațiune de amploare desfășurată cu doi ani în urmă.
 

Povestea noului dosar a ieșit la suprafață în primăvara anului 2026, însă mecanismul funcționa neîntrerupt încă de la sfârșitul anului precedent. Miza era simplă: celeritatea formalităților vamale. Importatorii care aduceau mărfuri în containere știau că orice zi de întârziere la rampă înseamnă costuri uriașe de stocare. În acest context, un grup bine organizat de inspectori vamali a transformat controlul fizic al containerelor într-un instrument de șantaj și colectare sistematică de fonduri necuvenite. Punctul central al întregii rețele a devenit inspectorul vamal Suliman Diner, un funcționar care gestiona un flux constant de bani proveniți de la intermediari și reprezentanți ai firmelor de transport.

Conform anchetatorilor, în perioada noiembrie – decembrie 2025, Suliman Diner a colectat sume impresionante de la importatori, dar ceea ce nu știa era că o parte din acest circuit era deja monitorizat îndeaproape. În această schemă a intervenit un colaborator sub acoperire din mediul portuar, căruia vameșul i-a predat suma de 17.900 de dolari americani și 29.800 de lei pentru a fi distribuiți mai departe. Banii au ajuns însă direct în mâinile organelor de cercetare penală. Rețeaua și-a continuat activitatea fără ezitare și în primele luni ale anului 2026, extinzându-și pretențiile. La rândul său, inspectorul vamal Vîlsan Bogdan, responsabil cu verificările de la rampă, a fixat o taxă clară pentru urgentarea actelor: 200 de dolari pentru fiecare container.

Banii colectați la nivel înalt circulau frățește între birouri. La 26 aprilie 2026, din sumele strânse de la importatori, Suliman Diner i-a dat colegului său Vîlsan Bogdan suma de 10.000 de lei, bani destinați atât acestuia, cât și altor funcționari din cadrul biroului vamal. Afaceriștii locali plăteau fără să comenteze prea mult, de teamă că marfa le va fi blocată. Un exemplu concret s-a petrecut la 9 aprilie 2026, când omul de afaceri Gheauru George, asociat la firma Ancadi Container Transport SRL și asistent manager la Krivas Import SRL, a fost surprins în timp ce plasa suma de 6.500 de lei direct în autoturismul personal al lui Suliman Diner, drept „recompensă” pentru operațiunile efectuate în luna martie.

Momentul adevărului a venit pe 13 mai 2026, când procurorii DNA au descins la domiciliile suspecților. În locuința lui Suliman Diner, anchetatorii au descoperit o veritabilă trezorerie paralelă: 73.626 de dolari americani și 147.780 de lei în numerar. Banii nu erau depozitați la întâmplare, ci erau ambalați meticulos și însoțiți de bilețele de tip post-it pe care erau notate cifre, coduri și nume ale celor care trebuiau să își primească cota-parte.

A doua zi, pe 14 mai, Suliman Diner și Vîlsan Bogdan au fost reținuți și prezentați instanței cu propunere de arestare preventivă, în timp ce împotriva omului de afaceri Gheauru George s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru dare de mită.

Pentru o înțelegere deplină a gravității acestui caz, redăm integral comunicatul oficial emis de Direcția Națională Anticorupție la momentul declanșării acțiunilor penale:

COMUNICAT DNA

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 13 mai 2026, a următorilor inculpați:

• SULIMAN DINER, inspector vamal din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (5 acte materiale) și

• VÎLSAN BOGDAN, inspector vamal din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale).

Potrivit DNA, la data de 14 mai 2026, cei doi inculpați vor fi prezentați Tribunalului Constanța, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Totodată, procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, față de inculpatul G.G., reprezentant al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada noiembrie – decembrie 2025, la intervale diferite de timp, inculpatul Suliman Diner în calitate de inspector vamal din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța ar fi primit, în mod direct, sume de bani pentru sine și pentru alte persoane, în legătură cu îndeplinirea formalităților vamale ce intrau în atribuțiile sale de serviciu.

Sumele de bani ar fi fost primite de la reprezentanți ai unor persoane juridice importatoare care solicitau efectuarea unor operațiuni de vămuire la nivelul Biroului Vamal de Frontieră Constanța.

Din totalul acestor sume, inculpatul Suliman Diner a remis, la rândul său, suma de 17.900 de dolari americani și 29.800 de lei unui colaborator cu identitate atribuită din cauză, care își desfășoară activitatea în domeniul portuar. Ulterior, sumele de bani menționate anterior au fost predate organelor de cercetare penală de către colaborator.

La data de 09 aprilie 2026, inculpatul Suliman Diner ar fi primit de la inculpatul G.G. suma de 6.500 de lei, în legătură cu îndeplinirea formalităților vamale ce intrau în atribuțiile sale de serviciu, referitoare la operațiuni de vămuire solicitate în luna martie 2026 de societatea al cărei reprezentant este inculpatul G.G. Suma de bani ar fi fost remisă de inculpatul G.G. prin plasarea acesteia în autoturismul personal al inculpatului Suliman Diner.

În perioada ianuarie – aprilie 2026, inculpatul Suliman Diner ar fi primit, în mod direct, sume de bani necuantificate, pentru sine și pentru alte persoane, în legătură cu îndeplinirea formalităților vamale ce intrau în atribuțiile sale de serviciu.

Sumele de bani ar fi fost primite de la reprezentanți ai unor persoane juridice importatoare care solicitau efectuarea unor operațiuni de vămuire la nivelul Biroului Vamal de Frontieră Constanța, iar la data de 26 aprilie 2026, din sumele astfel primite, inculpatul Suliman Diner ar fi remis suma de 10.000 de lei inspectorului vamal Vîlsan Bogdan, pentru acesta, precum și pentru ca o parte din sumă să fie distribuită și altor persoane din cadrul Biroului Vamal.

Totodată, în cursul lunii februarie 2026, inculpatul Vîlsan Bogdan ar fi pretins, în mod direct, de la reprezentantul unor persoane juridice, sume de bani în cuantum de 200 de dolari americani/container, pentru sine și pentru alte persoane, în legătură cu îndeplinirea formalităților vamale ce intrau în atribuțiile sale de serviciu, respectiv pentru efectuarea cu celeritate a operațiunilor de vămuire la nivelul Biroului Vamal de Frontieră Constanța.

Cu ocazia efectuării perchezițiilor din data de 13 mai 2026, la domiciliul inculpatului Suliman Diner au fost identificate sumele de 73.626 de dolari americani și 147.780 de lei, acestea fiind ridicate în vederea instituirii măsurii sechestrului asigurător.

Celor trei inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 din Codul de procedură penală.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop instituirea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.
 

Dincolo de datele seci din comunicat, interceptările ambientale și audio-video scoase la iveală au arătat o pânză de păianjen mult mai vastă. În discuțiile purtate ferit de ochii lumii, vameșii vorbeau deschis despre colegii și șefii lor. Nume precum cel al lui Sarivan Mihai („Mișu”), șeful Biroului Vamal Constanța Nord, sau al inspectoarei Dristaru Corina („Corina”) apăreau frecvent în contextul deciziilor privind împărțirea banilor sau al medierii dintre comisionari și conducere. Alți inspectori, precum Moldovianu Marian și Samir, erau menționați pentru modul în care împărțeau lucrările la rampă („unu cu unu”) și redistribuiau prada („100 de milioane împărțiți în trei”). Totodată, inspectoarea Oprea Antoaneta („Anto”) avea un rol crucial în sistem: schimba statutul containerelor din analiza de risc în control fizic, creând pretextul perfect pentru blocarea mărfii până când importatorul devenea „cooperant”.

Frica de anchetatori era însă permanentă, iar vameșii își luau măsuri de precauție bizare. Interlocutori din mediul de afaceri, precum Ostache Mircea, își mutau telefoanele din mașină înainte de a vorbi despre bani, iar personaje avizate precum Rașid erau avertizate direct să nu își facă apariția prin port din cauza filtrelor de supraveghere. În conversații erau evocate și figuri grele din trecutul vămii, cum ar fi fostul șef Parfenie Octavian Lică („Piticu”), aflat deja în arest la domiciliu într-o altă cauză, al cărui nume era folosit ca codificare pentru sumele de bani („mare, mare, mic, mic, pitic”).

Spectrul trecutului a apărut obsedant în toate înregistrările din 2026. În fapt, întreaga schemă de la Constanța Nord a fost doar o reconstituire fidelă a rețelei destructurate cu doi ani înainte la Biroul Vamal Constanța Sud - Agigea. În dosarul din 2024 (Dosarul 36/9/P/2024), anchetatorii au prăbușit o rețea similară după un flagrant organizat la 12 septembrie 2024 în biroul 228, unde inspectorul Oprea Marius a fost prins în timp ce colecta mita. După ce vama de la Agigea a fost decapitată, modul de lucru — tariful fix de 200-300 de dolari pe container, mutarea intentionată pe control fizic și biletelul scris de mână — s-a mutat pur și simplu câțiva kilometri mai încolo, la Constanța Nord, fiind preluat din mers de Suliman Diner și Vîlsan Bogdan.

În plus, frica de delațiune paraliza activitatea vameșilor. În stenogramele din 2026, Vîlsan și Suliman comentau cu amărăciune despre fostul lor coleg Piștereanu Stelian („Stelică”), care fusese inculpat în dosarul din 2024, dar care a ales să coopereze cu procurorii, primind o pedeapsă cu suspendare. Vameșii se plângeau că „Stelică pe Bogdan l-a pus pe tavă”, referindu-se la inspectorul Oprea Bogdan-George, trimis și el în judecată. De asemenea, ei discutau cu îngrijorare despre declarațiile complete date de colectorul Oprea Marius în speranța de a obține o pedeapsă mai blândă: „lu ăla i-a promis că dacă mai dă ceva pe goarnă îi mai scade... vrea să ajungă la de-asta cu suspendare”.

Pentru a înțelege scara la care se opera anterior, trebuie precizat că primul dosar, cel din 2024, a trimis în judecată nume grele. Redăm mai jos lista inculpaților din acel dosar:

Inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriu în dosarul din 2024:

• Cadîr Sunai (Șef BVF Constanța Sud) – cercetat în stare de libertate pentru instigare la luare de mită în formă continuată (35 acte materiale) și constituirea unui grup infracțional organizat (în calitate de lider).

• Oprea Marius (Inspector vamal colector) – cercetat în stare de arest la domiciliu pentru luare de mită în formă continuată (35 acte materiale) și constituirea unui grup infracțional organizat.

• Petcu Dorel Emanuel (Fost vameș, angajat servicii portuare) – cercetat în stare de arest preventiv pentru complicitate la luare de mită în formă continuată (30 acte materiale), constituirea unui grup infracțional organizat și sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri.

• Stoica Mihai (Inspector vamal) – cercetat în stare de libertate pentru luare de mită în formă continuată (3 acte materiale).

• Gheorghe Eduard Cristinel (Inspector vamal) – cercetat în stare de libertate pentru luare de mită în formă continuată (3 acte materiale).

• Oprea Bogdan George (Inspector vamal) – cercetat în stare de libertate pentru luare de mită în formă continuată (2 acte materiale).

• Milea Adrian (Inspector vamal) – cercetat în stare de libertate pentru luare de mită în formă continuată (2 acte materiale).

• Cadîr Suat (Inspector vamal) – cercetat în stare de libertate pentru luare de mită în formă continuată (4 acte materiale).

Pe lângă cei opt trimiși în judecată prin rechizitoriu, alți 14 suspecți au ales calea acordurilor de recunoaștere a vinovăției încă din prima fază:

Inculpați cu acorduri de recunoaștere a vinovăției în dosarul din 2024:

• Inspectori vamali (6 persoane): Badea Aila, Mengazi Iener, Stan Florin, Piștereanu Stelian, Hahloschi Jean și Dinu Marian Paul – toți au negociat pedepse de 3 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere și interzicerea dreptului de a mai ocupa o funcție publică.

• Comisionari vamali și intermediari (8 persoane): C.M. (13 acte de dare de mită), M.C. (8 acte), P.F. (2 acte), R.C. (3 acte), F.A. (3 acte), S.A. (3 acte), P.H. („Cristina”, 1 act) și D.A. (4 acte de complicitate). Aceștia au primit pedepse cuprinse între 1 an și 6 luni și 2 ani de închisoare cu suspendare.

Când totul părea tranșat iar procurorii se pregăteau de proces, în luna mai 2026 a intervenit un trăsnet judiciar care amenință să dărâme întregul efort al anchetatorilor. După o procedură maraton în cameră preliminară ce a durat peste 15 luni și 19 termene de judecată, Judecătorul de la Completul F3 al Tribunalului Constanța a dat o decizie șocantă pe 22 mai 2026. Instanța a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală efectuate în cauză de către polițiștii din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA). Motivul? Delegările emise de procurori către DGA au fost considerate nelegale, ceea ce a dus la excluderea în lanț a tuturor mandatelor de supraveghere tehnică puse în aplicare între aprilie și octombrie 2024.

Decizia Judecătorului de Cameră Preliminară din Mai 2026

La data de 22 mai 2026 (după încheierea din 6 mai 2026), Judecătorul de Cameră Preliminară de la Completul F3 a dispus restituirea cauzei la DNA ST Constanța și anularea masivă a probatoriului strâns în dosarul din 2024:

Odată anulate ordonanțele de supraveghere, judecătorul a aplicat regula probei derivate și a ordonat eliminarea fizică din dosar a tuturor interceptărilor și înregistrărilor video sau audio realizate în birourile din port. Mai mult, instanța a decis restituirea întregului dosar la DNA ST Constanța și a admis o excepție de neconstituționalitate privind folosirea investigatorilor sub acoperire cu identitate atribuită, sesizând Curtea Constituțională. Decizia de anulare a probelor nu este însă definitivă și a fost deja contestată de procurori la Curtea de Apel Constanța, instanță care va decide dacă munca anchetatorilor va fi aruncată definitiv la coșul de gunoi sau dacă procesul va putea continua.

În timp ce marele dosar din 2024 atârnă de un fir de ață la Curtea de Apel, noile acorduri de recunoaștere a vinovăției semnate de Suliman Diner, Vîlsan Bogdan și Gheauru George își urmează cursul la Tribunalul Constanța. Toate cele trei cauze înregistrate în iulie 2026 (dosarele 4604/118/2026, 4606/118/2026 și 4607/118/2026) urmează să fie analizate și validate de judecători la termenele fixate în lunile septembrie și octombrie 2026. Până la pronunțarea unor hotărâri definitive, toți cei implicați beneficiază de prezumția de nevinovăție, într-un dosar care dovedește că, în Portul Constanța, vechile obiceiuri pier foarte greu, iar bătălia dintre procurori și rețelele de șpăgari se dă la fel de aprig în sălile de judecată ca și pe rampele de vămuire.