Justiție Constanța Dispută juridică la Curtea de Apel Constanța pentru un imobil de pe strada Oituz din Mangalia

Pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrat la data de 23 septembrie 2026 dosarul 6720/118/2025 ce are ca obiect „cerere în baza legii nr. 165/2013“. Stadiul procesual este Apel.

Părți în dosar sunt Pembroke Pines – intimat reclamant, Pustelniac Andrei Ioan – intimat reclamant, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor – Apelant Pârât și Martin Andreia – Intimat Reclamant.

Momentan nu a fost stabilită data primului termen din dosar.

Cazul s-a mai aflat și în atenția magistraților de la Tribunalul Constanța care la data de 6 august 2026 au admis cererea și a obligat pârâta să emită o decizie de compensare prin puncte, prin care să stabilească în favoarea reclamanţilor un număr de 463.323 puncte, cu titlu de despăgubiri pentru partea demolată a construcţiei situate în Mangalia, str. Ştefan cel Mare nr. 8 (în prezent, str. Oituz nr. 6).

„Solutia pe scurt: DOSAR NR. 6720/118/2025 HOTĂRÂRE 06.08.2026 Admite cererea de chemare formulată de reclamanţii PUSTELNIAC ANDREI IOAN şi MARTIN ANDREIA, în contradictoriu cu pârâta COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR. Obligă pârâta să emită o decizie de compensare prin puncte, prin care să stabilească în favoarea reclamanţilor un număr de 463.323 puncte, cu titlu de despăgubiri pentru partea demolată a construcţiei situate în Mangalia, str. Ştefan cel Mare nr. 8 (în prezent, str. Oituz nr. 6). Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării, ce se depune la Tribunalul Constanţa, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 06.08.2026 – conform Portalului Instanțelor de Judecată.

Conform Rejust.ro, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 23.12.2025, sub nr. ####/118/2025, reclamanţii PUSTELNIAC ###### #### şi ###### #######, în contradictoriu cu pârâta ####### NAŢIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR au solicitat obligarea pârâtei la soluţionarea cu prioritate a dosarului de despăgubiri nr. 64820/CC aferent dispoziţiei nr. 861/17.07.2018 emise de primarul municipiului Mangalia, în sensul validării acesteia şi emiterii deciziei de compensare prin puncte a imobilului notificat, valoare stabilită potrivit Legii nr. 165/2013, cu obligarea şi la plata cheltuielilor de judecată.

„În motivare, reclamanţii au învederat că prin decizia nr. ##C/26.05.2017 pronunţată de Curtea de Apel, a fost anulată dispoziţia nr. 193/06.04.2016 emisă de primarul municipiului Mangalia, s-a recunocut calitatea de persoane îndreptăţite la acordarea măsurilor reparatorii a autorilor reclamanţilor, ### #######, ### ##### ###### şi Pustelniac #########, pentru partea demolată a construcţiei situate pe #### ###### ### #### ### #, Mangalia, iar pârâta a fost obligată să întocmească propunerea de acordare a măsurilor compensatorii sub formă de puncte potrivit Legii nr. 165/2013, cu obligarea înaintării dosarului către CNCI.
Prin dispoziţia nr. 861/17.07.2018 emisă de primarul municipiului Mangalia, a fost recunoscută calitatea autorilor ### #######, ### ##### ###### si Pustelniac #########, de persoane îndreptaţite la acordarea de masuri compensatorii pentru partea de imobil construcţie demolată situată în Mangalia pe #### ###### ### #### ### #, actualmente #### ##### ### #, pentru imobilul construcţie demolată în suprafaţă construită de 179,92 mp din care demisol, 89,96 mp şi parter în suprafaţa de 89,96 mp, construcţie din piatră şi cărămidă, situat în ########## ######## ###. ###### cel #### nr. 8 actualmente #### ##### ### #
Imobilul ce face obiectul dispoziţiei nr. 861 din 17.07.2018 a fost proprietatea autorului ### ##########, potrivit actului de proprietate emis de secretariatul Primăriei oraşului Mangalia, aflat în dosarul administrativ.
Prin adresa din 19 decembrie 2023, ANRP a solicitat Consiliului ######## Constanta şi Direcţiei Judeţene Constanţa a Arhivelor Naţionale, cât şi autorilor reclamanţilor documente din care să reiasă descrierea din punct de vedere arhitectural a construcţiei demolate.
În acest sens, reclamanţii au solicitat documente către primăria oraşului Mangalia, istoric de rol fiscal precum şi orice date cu privire la imobil, însă aceste adrese au rămas fără răspuns. În situaţia dată, au depus o expertiză extrajudiciară efectuată de un expert autorizat aflat pe listele Ministerului Justiţiei şi o declaraţie de martor din care reiese descrierea construcţiei demolate. La efectuarea expertizei, expertul a avut în vedere şi cealaltă jumătate din construcţia existentă, releveele acesteia precum si contractele de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112/1995 pentru această jumătate din construcţie.
Reclamanţii sunt moştenitorii autorilor la care s-a făcut referire anterior, conform certificatelor de moştenitor depuse la dosar“ – conform rejust.ro.

Conform Rejust.ro, prin întâmpinare, pârâta a învederat că reclamanţilor li s-a pus în vedere să completeze dosarul de despăgubiri nr. 64820/CC cu înscrisuri din care să reiasă descrierea din punct de vedere arhitectural a construcţiei demolate situate în oraşul Mangalia, #### ###### ### #### ### #, ####### #########.

„Având în vedere că o parte din imobilul construcţie a fost înstrăinat în baza Legii nr. 112/1995, apreciază ca fiind necesar să se depună înscrisuri din care să rezulte dacă pentru această parte din construcţie s-au solicitat despăgubiri.
A mai arătat că, în contextul pronunţării deciziei CCR din 18.02.2025 -  conform căreia sintagma „în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia“, cuprinsă în dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în #######, modificată prin Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre ####### și ##### Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, este neconstituțională - pârâta s-a aflat în imposibilitatea obiectivă de a soluţiona dosarul administrativ, prezentând soluţii doar în dosarele în care cuantumul despăgubirilor şi modul de aplicare a grilei notariale au fost stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive.
A mai arătat că emiterea deciziei este subsecventă validării dispoziţiilor/deciziilor entităţilor emitente.
În apărare, pârâta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Prin răspuns la întâmpinare, reclamanţii au arătat că se află în imposibilitatea procurării altor acte.
Au mai susţinut că potrivit înscrisurilor de la dosar, suprafaţa construcţiei demolate este de 179,92 mp, din care suprafaţa construită la demisol de 89,96 mp, iar suprafaţa construită parter de 89,96 mp, în total 300 mp, iar prin urmare, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013.
Din fişele tehnice ale apartamentelor înstrăinate, rezultă că această construcţie era din piatră şi cărămidă acoperită cu ţiglă, planşee de lemn, astfel cum atestă şi declaraţia martorului Stamatopol ##########, sentinţa ###/11.03.1954 şi raportul de expertiză extrajudiciar“ – menționează rejust.ro.

Conform sursei citate, în fapt, prin dispoziţia nr. 861/17.07.2018 emisă de Primarul municipiului Mangalia privind soluţionarea notificării nr. 745/09.08.2001, precum şi punerea în executare a deciziei civile nr. ##/C/26.05.2017 pronunţate de Curtea de Apel Constanţa în dosarul nr. ####/118/2016, s-a decis comunicarea notificării indicate şi a documentaţiei aferente către Instituţia Prefectului judeţului Constanţa în vederea transmiterii la ####### Naţională pentru Compensarea Imobilelor, cu propunerea de acordare de măsuri compensatorii prin puncte în condiţiile legii privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în #######, persoanelor îndreptăţite în conformitate cu prevederile Cap III din Legea nr. 165/2013, pentru imobilul construcţie demolată situat în Mangalia, #### ###### ### #### ### #.

Se mai reţine că partea din construcţie existentă a fost înstrăinată în temeiul Legii nr. 112/1995, astfel: prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 72/16.12.1998, s-a înstrăinat construcţia compusă din 2 camere, bucătărie, casa scării  reprezentând etaj unu (parter înalt) şi demisol, cu suprafaţa utilă de 52,29 mp; iar prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 73/16.12.1998, s-a înstrăinat construcţia compusă din 2 camere reprezentând demisol, cu suprafaţa utilă de ###45 mp.

„Coroborând planul releveu aferent fiecărei părţi din construcţie înstrăinate în temeiul Legii nr. 112/1995 cu fişa tehnică de calcul anexată fiecărui contract de vânzare-cumpărare, rezultă că suma suprafeţelor utile aferente construcţiei existente este de 79,85 mp (61,40 mp – respectiv 24,85 mp plus 36,54 mp – f, 1, f. 3, f. 4, vol. II – plus ###45 mp – f, 15, f. 19 vol. II).
Rezultă că, întrucât nu se cunoaşte suprafaţa construită a părţii existente, astfel încât să se determine suprafaţa construită a părţii demolate, trebuie aplicat coeficientul de transformare de 1,4, rezultând o suprafaţă construită existentă de 111,79 mp (foarte apropiată de valoarea indicată în expertiza extrajudiciară, care însă nu detaliază modul efectiv de calcul), implicit o suprafaţă construită demolată de 188,21 mp.
Instanţa nu poate avea în vedere dispoziţiile art. 21 alin. 62 din Legea nr. 165/2013, întrucât raportarea la o suprafaţă utilă de 21 mp intervine dacă nu se pot stabili, în mod cumulativ, nici suprafaţa, nici descrierea din punct de vedere arhitectural, or, în cauză, se cunosc suprafeţe utile (si astfel se pot determina suprafeţele construite), iar referitor la descrierea imobilului, caracteristicile acestuia rezultă din actele iniţiale de proprietate (f. 139, vol. I), cât şi din fişele tehnice de calcul anexate contractelor de vânzare-cumpărare nr. 72/16.12.1998, respectiv nr. 73/16.12.1998, aceste elemente fiind suficiente pentru evaluarea imobilului.
Conform studiului de piaţă pentru anul 2025 (anul anterior pronunţării hotărârii) privind valorile minime orientative consemnate pentru proprietăţile imobiliare situate în judeţele Constanţa şi ######, valoarea maximă pe mp a construcţiilor de locuit este de 670 mp, rezultând un total de 126.100,7 euro, în raport de întreaga suprafaţă demolată, respectiv suma de 88.270,49 euro, cu aplicarea coeficientului de 0,7, casa fiind edificată anterior anului 1977.
Cu referire la incidenţa art. 21 alin. 7 din Legea nr. 165/2013, instanţa opinează că pârâta, în calitate de entitate instrumentatoare a dosarului administrativ, trebuia să învedereze dacă reclamanţii au primit despăgubiri pentru partea existentă a construcţiei (înstrăinată). Pe de altă parte, obiectul învestirii în prezenta cauză îl constituie numai notificarea nr. 745/09.08.2001, nu şi notificarea nr. 282/2001, cu privire la care Curtea de Apel Constanţa a indicat că vizează terenul de 300 mp şi partea nedemolată din construcţia existentă pe acest teren „a căror restituire în natură a fost solicitată” (pag. 7 din cuprinsul deciziei nr. ##/C/26.05.2017).

#### de considerentele expuse, instanţa va admite cererea de chemare formulată de reclamanţii PUSTELNIAC ###### #### şi ###### #######, în contradictoriu cu pârâta ####### NAŢIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR şi va obliga pârâta să emită o decizie de compensare, prin care să stabilească în favoarea reclamanţilor un număr de 463.323 puncte (la cursul euro din data de 06.08.2026, de 5,2489 lei) cu titlu de despăgubiri pentru partea demolată a construcţiei situate în Mangalia, #### ###### ### #### ### # (în prezent, #### ##### ### #)“ – mai transmite rejust.ro.

 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
De asemenea, pentru redactarea acestui articol au fost folosite și informații de pe rejust.ro.